Lecții de Pest Control
Cum scăpăm de purici
Cum scăpăm de purici
Identificarea puricilor, reproducerea acestora și mediul de viață
Puricii fac parte din ordinul Siphonaptera și sunt insecte parazite de dimensiuni foarte mici, fără aripi, întâlnite atât în exterior, cât și la interior. Există foarte multe specii de purici, cu diferențe mici între ele în funcție de zona în care trăiesc și gazda preferată.
Anatomie
Sunt insecte parazite externe hematofage, ce extrag substanțele esențiale din sângele supt de la animalele gazdă prin aparatul bucal ce are o formă tubulară, adaptat în timp pentru a înțepa și strapunge pielea pentru a se hrăni. Puricele are șase picioare subțiri, cu cele din spate vizibil mai lungi și mai puternice, special concepute pentru a sari pe distanțe mari, de până la 18-20 cm în înălțime și 30-35 cm în lungime, fiind considerat unul dintre cei mai buni săritori comparativ cu dimensiunea lor. Săritura îi ajută să fie agili, să scape de pericole, dar să și ajungă la gazdele mai înalte. Aceștia nu pot să meargă, se deplasează doar prin sărituri.
Odată ajunși pe animale, forma aplatizată pe verticală îi ajută să se deplaseze printre firele de păr și să ajungă la baza lor, pe suprafața pielii.
Corpul puricelui este greu și foarte rezistent, făcut să reziste la o presiune mare, astfel încât să nu fie omorât prin zdrobire sau prin lovituri directe în momentul în care animalul gazdă încearcă să îi îndepărteze de pe corp. Chiar și strâns cu putere între degete de către oameni, un purice nu este omorât, fiind nevoie de frecarea lor cu putere pentru a-i afecta, sau chiar strivirea cu unghile. Puricii nu sunt rezistenți la apă, deci pentru a-i omorî este mai bine să fie aruncați în apă decât să se încerce strivirea lor cu palma, cu degetul sau cu alte obiecte.
Ciclul de viață
Puricii au un ciclu de viață împărțit în patru etape, după cum urmează:
Ouale - Acestea sunt depuse pe gazda pe care stau puricii, dar în unele cazuri pot să fie depuse și în mediul înconjurător în apropierea gazdei, prin saltea sau covor. Ouale au o formă ovală și culoare albă sau translucidă, sunt foarte mici și greu de detectat cu ochiul liber, fiind nevoie de o lupă pentru a se vedea. Femelele adulte depun de obicei între 20 și 50 ouă pe zi, dar acest număr variază în funcție de specie și condițiile de mediu. Cât o femelă este fertilă, poate depune ouă în mod repetat timp de câteva săptămâni, nu doar o singură dată. Ouale tind să cadă de pe gazda pe măsură ce acesta se mișcă sau se scarpină, deci chiar dacă puricii preferă să stea în blana animalelor, o să se găsească de multe ori și în jurul cuibului acestora.
Larvele - din ouă ies larvele, mici, de culoare albă cu nuanța transparentă, și nici în acest stadiu nu se pot observa cu ochiul liber datorită dimensiunilor reduse. Se pot mișca prin intermediul unor mici picioare articulare și se hrănesc cu materiale organice de pe gazdă, în special cu resturile de sânge și excremente de la puricii adulți. Se mai pot hrăni și cu ouăle de purici dacă nu găsesc alte surse. Până la următorul stadiu trec prin câteva etape de dezvoltare, în care cresc în dimensiune și suferă schimbări fizice. După ce ajung la maturitate și s-au hrănit suficient, larvele încep procesul de pupație, în care se închid într-un cocon ce îi ajută să se dezvolte.
Pupa - În această etapă, în primele faze, sunt apropiați și asemănători adulților, după care devin efectivi adulți doar că mai stau în coconul care îi protejează de la câteva zile până la câteva săptămâni în funcție de mediu. Coconul de pupa le oferă o barieră protectoare împotriva factorilor externi, dar și împotriva substanțelor chimice, deci în acest stadiu pot supraviețui tratamentelor de dezinsecție și chiar dacă se iau acțiuni pentru combatere, stadiile de pupa rămân, se dezvoltă ulterior și reinfectează gazda și spațiul.
Adulții - După ce pupa se dezvoltă în totalitate, adulții ies din cocon, aceasta fiind etapa finală a ciclului de viață a puricilor. Au forma finală, sunt mai mari, complet dezvoltați și vizibili cu ochiul liber. După ce ies din stadiul de pupa încep să își caute o gazdă din care să se hrănească, pentru a-și continua viața și să se reproducă. Dacă nu găsesc pe loc o gazdă, pot supraviețui și în mediul înconjurător, în așteptarea unei potențiale gazde, dar au nevoie de sânge pentru a se dezvolta, deci fără o gazdă viața lor e limitată. În stadiul de adult, durata de viață variază în funcție de specie și poate fi de la câteva săptămâni până la câteva luni, dar de cele mai multe ori mor datorită factorilor externi.
Puricii adulți sunt paraziți ce se hrănesc exclusiv cu sânge. Cu ajutorul aparatului lor bucal specializat pentru a perfora pielea gazdei, injectează unele enzime în momentul piscaturii astfel încât sângele să nu se coaguleze și să poată să-l sugă. Hrănirea este foarte importantă pentru ciclul lor de viață, reproducerea fiind posibilă doar după ce consumă sânge.
Puricii adulți sunt activi în principal doar pentru căutarea de hrană și reproducere, în restul timpului stau ascunși pe gazdă sau în mediul înconjurător, prin zone ferite unde să nu fie deranjați. Sunt mai activi noaptea, deoarece acesta este momentul în care majoritatea gazdelor dorm sau sunt mai liniștite și pot să-i atace fără a fi sesizați.
Identificare
Există multe specii de purici pe întreg globul, dar cele mai importante și răspândite sunt cele care afectează oamenii și animalele, fiind diferențiate în funcție de gazda preferată. Câteva specii de menționat ar fi:
Pulex irritans (puricele omului) este specia de purici care păște oamenii și se găsește mai mult în interior, cu precădere în locurile cu animale domestice cum ar fi câinii sau pisicile, care le sunt și gazde și sursă de hrănă pe lângă oameni.
Ctenocephalides felis (puricele de pisică) se găsește în general pe pisici dar și pe câini, de unde ajunge și în locuințele oamenilor.
Ctenocephalides canis (puricele de câine) se găsește în principal pe câini, mai puțin pe alte animale, dar în anumite situații poate să migreze și să afecteze și oamenii.
Xenopsylla cheopis (puricele de șobolan) este puricele care afectează șobolanii, dar poate să ajungă și la oameni transmitând în felul acesta boli grave, cum ar fi ciuma. Este o specie de importanță istorică majoră care a transmis multe boli oamenilor și a făcut indirect multe victime.
Pulex simulans (puricele șoarecelui) afectează șoarecii, și la fel ca cel al șobolanului poate ajunge și la oameni transmitând boli specifice.
Ceratophyllus gallinae (puricele de pasăre) se găsește pe păsări, pe cele domestice cum ar fi găinile sau rațele, dar și pe cele sălbatice. La fel ca toate speciile de mai sus, poate ataca și alte gazde precum animalele de companie sau oamenii. A nu se confunda cu puricele de găină Dermanyssus gallinae care este un acarian (cunoscut și ca acarianul roșu al găinii), nu este o specie de purice.
Deși în funcție de specie preferă o gazdă după care își iau și denumirea comercială, în lipsa gazdei preferate toți puricii pot infesta și oamenii și animalele de companie. În general, doar când ajung la aceste gazde din urmă devin deranjanți și sunt considerați daunători, cât stau pe alte animale sălbatice sau pe rozătoare nu ajung să fie observați de oameni. Puricii preferă animalele cu sânge cald, mamiferele și păsările, fără excepții, alegându-și gazda care este mai aproape de locul în care trăiesc.
Mediul de viață
În interior ajung de cele mai multe ori de la animalele de companie, care îi iau de afară sau de la alte animale cu care au avut contact. Odată ajunși în interior, inevitabil vor infesta spațiul și vor ajunge la oameni și prin apropierea lor. De cele mai multe ori se găsesc pe îmbrăcăminte, prin pat, prin covoare, canapele, scaune sau alte locuri în care pot sta ascunși între perioadele în care se hrănesc. Își petrec cea mai mare parte a timpului în mediul înconjurător, în zone ascunse unde se pot înmulți, și sar pe om de câteva ori pe zi pentru a se hrăni. În general, un purice adult poate să pice de mai multe ori pentru fiecare hrănire, și rămâne conectat de gazdă timp de câteva minute. La fiecare înțepătură, dar după ce muscă, injectează un anestezic pentru a preveni senzația de durere sau mâncărime, ceea ce face ca victima să nu simtă nimic, astfel omul se poate trezi dimineața cu înțepături multiple pe corp.
Înțepăturile de purici la om sunt neplăcute și provoacă disconfort. Apar ca mici umflături roșii în jurul unui punct central ce formează o crustă și creează o senzație puternică de mâncărime care se accentuează dacă sunt deranjate și nu se folosesc creme sau unguente pentru calmare. Piscăturile apar adesea în grupuri sau linii deoarece se hrănesc de mai multe ori dintr-o zonă restrânsă, dar fără un tipar exact ca în cazul piscăturilor de ploșnițe. Atacă adesea zonele picioarelor și a gleznelor, dar pot apărea și în alte zone de pe corp de la un caz la altul. În funcție de persoana piscată, pot să rămână ca simple umflături, să se inflameze și să crească în dimensiune sau chiar să se transforme în vezicule pline de lichid.
La unii oameni pot chiar declanșa reacții alergice grave, cum ar fi mâncărime generală, umflături foarte mari și chiar dificultăți de respirație. Aceste cazuri sunt rare și izolate, dar pot fi foarte periculoase și necesită asistență medicală de urgență când apar.
Ca la orice alte piscături de insecte, este important să se evite scărpinatul, deoarece astfel se pot provoca leziuni suplimentare ale pielii sau chiar pot duce la infectarea mușcăturii. Este recomandat să se folosească creme sau soluții pentru calmarea mâncărimilor și vindecarea pielii. Puricii sunt daunători pentru oameni tocmai datorită piscăturilor, care pe lângă faptul că provoacă disconfort și stres psihologic pot transmite și boli în unele cazuri, dar acestea sunt destul de rare. Se întâmplă atunci când puricii mușcă o gazdă infestată și după ajung și mușcă și omul, dar se întâmplă în general acolo unde este un grad mare de infestare și gazdele anterioare sunt animale care trăiesc în medii mai murdare, cum ar fi șobolanii.
Cum puricii de cele mai multe ori ajung în interior și la oameni de la animalele de companie, este foarte important ca acestea să fie controlate și tratate constant împotriva acestei insecte. Trebuie să se folosească produse antiparazitare recomandate de medicul veterinar, care pot fi sub formă de picături, șampoane, pastile sau zgardă; trebuie să spălați animalele de companie care ies din casă constant, cu apă și șampon pentru animale și să mențineți igiena cușcului și a mediului în care trăiesc. Dacă animalele de companie ajung să fie infestate, se contactează medicul veterinar pentru a se recomanda produse compatibile ce pot fi aplicate sau utilizate pe acestea; nu se aplică produse biocide pe ele sau se fac alte improvizații.
După ce se tratează animalele de companie, este foarte important să se facă și un tratament în spațiu, să se spele și să se curețe zona în care stau pentru a elimina puricii, pupele și ouăle.
Tratamentul de dezinsecție împotriva puricilor
Tratamentele împotriva puricilor se impart în tratamente de interior și tratamente de exterior, dar majoritatea solicitărilor sunt pentru cele de interior.
Tratamentul exterior
Pe exterior, pot să apară prin vegetație, pe terasă sau prin locurile unde au adăpost câinii și pisicile, și de cele mai multe ori ajung să infesteze aceste zone tot de la gazdele care trăiesc în împrejurimi. În vegetație, pot să apară în curtea unei case unde sunt animale de companie sau într-un parc în locul de joacă al acestora. Mai rar se extind pe zone foarte mari, având nevoie de o gazdă din care să se hrănească, dar care să le ofere și adăpost în același timp. Puricii nu sunt rezistenți la temperaturi scăzute, la umiditate excesivă sau la ploaie, deci vor căuta locuri ferite în așteptarea unui animal sau a unei persoane pe care să sara. Deci, pe exterior, apar în număr mai mare și devin deranjante doar în zonele mai populate. Se poate să apară pe exterior și în alte zone, cum ar fi prin păduri, pășuni, câmpii sau alte zone în care sunt animale sălbatice, dar în acest caz nu sunt deranjante, iar gradul de infestare nu ajunge să fie foarte mare, fiind medii neprielnice pentru purici.
Astfel, la exterior, solicitările mai uzuale sunt pentru tratamentul curților sau a spațiilor private prin care umblă câinii sau pisicile. Tratamentele sunt cele specifice de exterior împotriva insectelor taratoare, și de cele mai multe ori se fac la pachet cu alți dăunători cum ar fi țânțarii sau căpușele. Cele din urmă, prezentând un pericol mult mai mare pentru animalele de companie, sunt mai solicitate, iar în momentul în care se va face intervenția pentru căpușe, automat se vor omorî și puricii, deci în exterior, prin vegetație, gradul de infestare este ținut sub control indirect în felul acesta.
Pentru combaterea puricilor pe exterior se vor face tratamente cu insecticide de contact, cu efect de șoc mai puternic, aplicat pe vegetația de la sol și până la aproximativ 1 metru înălțime, și pe orice suport pe care pot să stea, cum ar fi balansoare, scaunele sau fotoliile de grădină. Tratamentul se face cu atomizorul în cazul suprafețelor medii și mari sau cu pulverizatorul în cazul suprafețelor mai mici, de până la 200-300 metri pătrați.
În vegetație, puricii stau ascunși în perioadele de repaos pe la baza firelor de iarbă sau prin zone mai ferite, astfel încât să fie protejați de umiditate și de factorii externi, deci aplicarea trebuie să se facă grosier, cu presiune mai mare, astfel încât să pătrundă foarte bine prin iarbă sau prin tufișuri. Atomizorul are putere și distanță mare de pulverizare, deci particula obținută prin această aplicare va pătrunde inevitabil prin vegetație, chiar și în cazurile în care iarbă este mai înaltă.
Aparatură recomandată
Atomizoare
Puverizatoare
Aplicarea prin nebulizare sau termonebulizare nu este indicată în cazul puricilor pentru tratamentele de exterior, deoarece aceștia stau pe sol, deci soluția de lucru trebuie să se așeze pe suprafețe, nu să se ridice și să stea cât mai mult timp în aer. În anumite situații, se poate face aplicarea și cu nebulizatorul, dar pe suprafețe mici și cu jetul de soluție îndreptat înspre sol, astfel încât particula să ajungă până la pământ, nu se va pulveriza în aer sau la orizontală.
Prin nebulizare se mai poate face tratamentul în adăposturile animalelor în care se găsesc materiale textile sau alte obiecte prin care se pot ascunde puricii, deoarece ceața rece va pătrunde mai bine prin aceste materiale.
Pe exterior, tratamentele efectuate, indiferent de formularea produsului utilizat, vor avea efect doar de moment, deoarece ploaia, roua sau chiar și razele soarelui foarte puternic fac ca insecticidele aplicate să-și piardă eficiența. Astfel, este recomandat să se utilizeze insecticide cu efect de șoc cât mai puternic, cum ar fi Emulsiile Concentrate (EC) sau Emulsiile în Dispersie Apoasă (EW), și să se evite insecticidele de remanență, deoarece eficiența maximă a produselor va fi în primele 24-48 de ore de la aplicare, după care efectul lor începe să scadă treptat.
În cazul unei infestări masive, tratamentul se poate repeta după 10-14 zile, iar ulterior, în funcție de zonă și reapariția puricilor, la 3-4 săptămâni. Nu se recomandă să se efectueze repetări constante la 10-14 zile, deoarece vegetația poate fi afectată de substanțele chimice aplicate în exces.
După aplicarea tratamentelor, animalele de companie nu trebuie lăsate în zona tratată minim 6 ore, iar dacă se știe că animalele consumă din iarbă chiar și pe o perioadă de 24 de ore.
Insecticide recomandate
i14 Cytrol - în concentrație de 1 - 2%
Solfac Trio - în concentrație de 1.5 - 2%
i38.6 Segal EW - în concentrație de 0.5 - 1%
i250 Effect Ultimum - în concentrație de 0.5 - 1%
i55 Cimentrol Super EW - în concentrație de 0.5 - 1%
Pe lângă tratamentele chimice efectuate, foarte important este să se trateze și animalele cu soluții de uz veterinar; în caz contrar, puricii vor reinfesta spațiul la scurt timp după tratament. NU se vor aplica produsele ce se utilizează prin pulverizare și pe animale. Pentru a îndepărta puricii de pe gazde, se vor utiliza produse veterinare recomandate de medici de specialitate.
Tratamentul interior
În interior, puricii pot să apară într-un apartament, în subsolul unui bloc, într-un adăpost de animale, într-un depozit, vestiar, sediu de firmă sau orice spațiu similar. De obicei, sunt aduși în interior chiar de animalele de companie care iau puricii din exterior sau de la alte gazde, sau de la oamenii care au animale de companie sau animale domestice acasă, astfel încât apar în locurile în care umblă mai multe persoane prin zonă și tranzitul este mai mare.
În apartamente, apar într-un număr destul de redus, fiind imediat sesizată apariția lor și intervenindu-se la timp, deci din acest motiv nu apucă să se înmulțească foarte mult. În cazul apariției lor într-un apartament, trebuie făcut un tratament prin pulverizare, cu o duză cât mai fină, pe toată suprafața podelei și pe toate obiectele textile sau abrazive în care se pot ascunde puricii. Nu se va aplica soluția de lucru pe obiectele mai sensibile care se pot deteriora dacă sunt udate sau tratate cu substanțe chimice. Ulterior, după aplicarea tratamentului prin pulverizare, se va face un tratament și prin nebulizare, prin îndreptarea jetului pulverizat spre mijlocul încăperii astfel încât ceața creată să acopere tot volumul. Ulterior, aceasta va pătrunde prin toate crăpăturile și se va așeza pe toate obiectele, deci se va ajunge și la puricii care stau ascunși sau sunt pe materiale ce nu permit pulverizarea directă. Tratamentul prin nebulizare are efect de Knock-Out dar și de Flush-Out, agitând puricii pe moment pentru a intra în contact cu soluția pulverizată anterior.
Insecticide
Fiind un tratament pe interior, într-o zonă mai curată, este indicat să se folosească prin pulverizare soluții de remanență, dar și cu un efect de șoc mai puternic dat de cantitatea sau calitățile substanței active din compoziție. Se recomandă în acest caz K-Othrine WG250 sau Cytrol Forte WP, care au o concentrație mai mare de substanța activă, oferind astfel un efect și de remanență și de șoc, sau i90 MicroScope, care prin formularea microcapsulată are remanență mai mare, și datorită substanței active cipermethrin, are și efect de șoc.
Pentru tratamentele prin nebulizare se vor utiliza soluții cu efect de șoc mai puternic, sub forma de Emulsie Concentrată sau Emulsie în Dispersie Apoasă, fiind și singurele indicate a va fi pulverizate prin aceasta procedura datorita vascozitatii si proprietatilor. Se poate utiliza:
În funcție de suprafața încăperilor, dacă nu aveți un nebulizator ULV sau o sursă de curent la momentul efectuării tratamentului, se pot utiliza ca alternativă și dozele fumigene sau cu aerosol:
În cazurile în care în spațiul tratat nu se poate aplica un insecticid chimic, sau unul mai iritant, se poate opta pentru tratamentul de pulverizare cu insecticidul Buglea, care este un polimer ce acționează prin contact direct, putând fi aplicat în orice spațiu fără restricții. Acesta se poate folosi și ca adjuvant, în combinație cu orice insecticid care se aplică prin pulverizare, ca agent de îmbunătățire a eficacității. Asigură o distribuție uniformă a insecticidului pe suprafață și un efect de moment mult mai rapid.
În mod normal, într-un apartament, se vor face două repetări la un interval de 10-14 zile între ele, dar în funcție de caz și de suportul beneficiarilor se poate să fie nevoie și de mai multe intervenții. Pe lângă tratamentele chimice efectuate, trebuie tratate animalele cu substanțe veterinare și trebuie aspirat și curățat foarte bine spațiul tratat astfel încât să se îndepărteze mecanic ouăle și stadiile în dezvoltare a puricilor ce nu sunt afectate de substanțele chimice. De asemenea, așternuturile și materialele textile care pot fi infestate trebuie spălate la temperaturi mari pentru a omorî puricii adulți ce se pot ascunde prin ele dar și ouăle și larvele acestora.
Puricii pot să mai apară la interior și în alte spații mai curate, cum ar fi sediile de firmă, vestiarele unei săli de sport sau a unui depozit, magazine sau supermarketuri, teatre sau cinematografe. În aceste zone, purcii ajung în interior de la oamenii care lucrează sau tranzitează zona respectivă, aduși pe haine sau în bagaje. De cele mai multe ori, sunt aduși de persoane care trăiesc în mediul rural și au animale de companie și domestice în curte, deci mai multe zone favorabile dezvoltării și înmulțirii puricilor. Odată ajunși într-un astfel de spațiu în care lumea este doar în trecere, sunt șanse mari să se înmulțească și să devină o adevărată problemă. În aceste cazuri, de multe ori nu există persoane care să raporteze prezența puricilor la primele semne de infestare, ci doar când gradul de infestare ajunge să fie foarte mare.
În zonele mai sus menționate, tratamentul se va efectua la fel ca cel făcut în apartamente, prin pulverizare și nebulizare. Dacă suprafețele sunt mai mari, se poate opta pentru o pompă de spate manuală sau electrică, cu rezervor mai mare, care va ajuta să faceți tratamentul într-un timp mai scurt.
În cazul în care puricii sunt într-o zonă restrânsă, cum ar fi cușca unui câine, o boxă dintr-un subsol sau un colț dintr-un depozit unde au avut cuib pisicile cu pui, se poate utiliza și un insecticid sub formă de pulbere. Acesta se aplică pe toată suprafața podelei și pe obiectele din zona respectivă dacă este posibil, și se lasă pe o perioadă cât mai mare de timp. Insecticidul de contact sub formă de pulbere va fi activ cât timp este pe suprafețe, deci în acest fel, se poate face doar o singură aplicare care va afecta și adulții și ouăle și larvele care se vor dezvolta ulterior, dar condiția este ca în perioada în care este lăsată pulberea pe suprafață să nu intre nimeni acolo, nici oamenii nici animalele. Acest tratament nu este foarte des aplicabil, dar în anumite cazuri poate distruge un cuib fără a fi nevoie de aplicare prin pulverizare sau nebulizare. Insecticidul sub formă de pulbere este I05 PermDust, și poate fi folosit cu un aplicator B&G Dispersor 1150, Duster S sau Duster Mini.
Pe timpul sezonului cald, firmele prestatoare de servicii DDD au destul de multe cereri pentru tratamente împotriva puricilor în subsolurile de bloc, fiind locuri ideale pentru acest dăunător. Aici temperaturile sunt constante, sunt zone în care nu sunt deranjați și găsesc și gazde pe care să le atace și să se hrănească. De obicei, sunt aduși de pisicile fără stăpân care își fac adăpost în subsoluri sau de șobolani care trăiesc în aceste zone. Aici omul ajunge destul de rar, astfel ajung puricii să se înmulțească până când gradul de infestare este foarte mare și reprezintă o adevărată problemă. Sunt cazuri în care sar pe oameni sau pe o gazdă imediat cum ajunge în subsol, deci este foarte important să se facă tratamente constante în aceste zone chiar și preventive dacă există riscul de infestare.
În subsoluri, dacă spațiul este mai mare și obiectele din interior permit, aplicarea se poate face și cu atomizorul. În felul acesta, pulverizarea se va face grosier și va acoperi toate suprafețele, astfel nu va mai fi nevoie și de tratamentul prin nebulizare. În cazuri similare, dacă tratamentul se poate face prin pulverizare cu pompă de joasă presiune pe toate zonele din subsol, fără excepții, nu va mai fi nevoie și de aplicarea ULV suplimentară. În subsoluri, fiind spații cu umiditate ridicată și suprafețe poroase, mai murdare, este indicat să se folosească insecticide cu efect de șoc mai puternic, cu o doză de combatere, nu produse cu remanență. Se va căuta un efect de moment, cu o eficacitate maximă în primele 24-48 de ore.
Se recomandă:
Pe lângă tratamentele chimice în cazul subsolurilor de bloc este foarte important să se scoată toate animalele din interior și să se închidă toate zonele prin care pot să pătrundă. Beneficiarii trebuie să pună plase sau gratii la toate aerisirile, să pună geamuri dacă acestea sunt sparte sau au găuri prin ele și să închidă ușile în permanență. Dacă sunt pisici care și-au făcut adăpost în subsol cu voia locatarilor și nu se dorește scoaterea lor, trebuie tratate cu produse veterinare speciale pentru combaterea puricilor. O soluție cu care se pot îmbăia animalele și se poate aplica și în adăpostul lor este Neostomosan. Cu aceasta veți omorî puricii de pe animale, dar nu va avea rol de prevenție.
Dacă sunt șobolani în subsol, se va face în același timp și un tratament de deratizare, aceștia fiind o sursă de infestare în cazul puricilor. Până nu se va scăpa de problema cu rozătoarele în subsol, nu se va scăpa nici de problema cu puricii, astfel în acest caz tratamentul de deratizare este foarte important și trebuie efectuat în unele cazuri chiar înainte de a face tratamentele împotriva puricilor.
Aparatură recomandată
Pulverizatoare
Generatoare ULV de mână
Atomizoare
Aplicarea prin termonebulizare nu este indicată în cazul puricilor, deoarece ceata creată se ridică de la sol, deci nu va intra în contact cu puricii care stau pe jos sau pe alte obiecte. În cazul aplicării soluțiilor insecticide fără solvenți petrolieri se va obține o ceață caldă mai grea, care se va așeza pe suprafețe până la urmă, dar particula pulverizată în acest fel este foarte mică, având doar un efect de moment.
În cazul puricilor, dispozitivele pentru monitorizare nu sunt indicate. Aceștia se pot prinde pe orice capcană cu adeziv, dar atragerea lor este mai grea deoarece se hrănesc doar cu sânge, astfel, au rezultate doar dacă trec prin zona capcanei și se lipesc în momentul deplasării pe ea. Nu se utilizează dispozitive pentru monitorizare și pentru că prezența acestora este ușor de observat, lăsând urme pe corp sub forma de înțepături și iritând animalele de companie, făcându-le să se scarpine excesiv.
Echipamente de protecție
Fiind tratamente chimice, este important să folosiți un echipament de protecție complet, respectiv combinezon antichimic cu glugă, mască de protecție cu filtre pe toată fața sau semimască cu ochelari de protecție și mănuși de protecție.
În cazul tratamentelor împotriva puricilor, se recomandă să se utilizeze și cizme de cauciuc, care vor veni în continuarea combinezonului de protecție cu elastic în partea de jos astfel încât să nu permită puricilor să ajungă pe operator în timpul intervenției. Pentru aplicarea ULV, filtrele trebuie să fie cu un grad mare de protecție, mai complex pentru gaze, vapori organici, vapori anorganici și particule.
Identificarea puricilor, reproducerea acestora și mediul de viață
Puricii fac parte din ordinul Siphonaptera și sunt insecte parazite de dimensiuni foarte mici, fără aripi, întâlnite atât în exterior, cât și la interior. Există foarte multe specii de purici, cu diferențe mici între ele în funcție de zona în care trăiesc și gazda preferată.
Anatomie
Sunt insecte parazite externe hematofage, ce extrag substanțele esențiale din sângele supt de la animalele gazdă prin aparatul bucal ce are o formă tubulară, adaptat în timp pentru a înțepa și strapunge pielea pentru a se hrăni. Puricele are șase picioare subțiri, cu cele din spate vizibil mai lungi și mai puternice, special concepute pentru a sari pe distanțe mari, de până la 18-20 cm în înălțime și 30-35 cm în lungime, fiind considerat unul dintre cei mai buni săritori comparativ cu dimensiunea lor. Săritura îi ajută să fie agili, să scape de pericole, dar să și ajungă la gazdele mai înalte. Aceștia nu pot să meargă, se deplasează doar prin sărituri.
Odată ajunși pe animale, forma aplatizată pe verticală îi ajută să se deplaseze printre firele de păr și să ajungă la baza lor, pe suprafața pielii.
Corpul puricelui este greu și foarte rezistent, făcut să reziste la o presiune mare, astfel încât să nu fie omorât prin zdrobire sau prin lovituri directe în momentul în care animalul gazdă încearcă să îi îndepărteze de pe corp. Chiar și strâns cu putere între degete de către oameni, un purice nu este omorât, fiind nevoie de frecarea lor cu putere pentru a-i afecta, sau chiar strivirea cu unghile. Puricii nu sunt rezistenți la apă, deci pentru a-i omorî este mai bine să fie aruncați în apă decât să se încerce strivirea lor cu palma, cu degetul sau cu alte obiecte.
Ciclul de viață
Puricii au un ciclu de viață împărțit în patru etape, după cum urmează:
Ouale - Acestea sunt depuse pe gazda pe care stau puricii, dar în unele cazuri pot să fie depuse și în mediul înconjurător în apropierea gazdei, prin saltea sau covor. Ouale au o formă ovală și culoare albă sau translucidă, sunt foarte mici și greu de detectat cu ochiul liber, fiind nevoie de o lupă pentru a se vedea. Femelele adulte depun de obicei între 20 și 50 ouă pe zi, dar acest număr variază în funcție de specie și condițiile de mediu. Cât o femelă este fertilă, poate depune ouă în mod repetat timp de câteva săptămâni, nu doar o singură dată. Ouale tind să cadă de pe gazda pe măsură ce acesta se mișcă sau se scarpină, deci chiar dacă puricii preferă să stea în blana animalelor, o să se găsească de multe ori și în jurul cuibului acestora.
Larvele - din ouă ies larvele, mici, de culoare albă cu nuanța transparentă, și nici în acest stadiu nu se pot observa cu ochiul liber datorită dimensiunilor reduse. Se pot mișca prin intermediul unor mici picioare articulare și se hrănesc cu materiale organice de pe gazdă, în special cu resturile de sânge și excremente de la puricii adulți. Se mai pot hrăni și cu ouăle de purici dacă nu găsesc alte surse. Până la următorul stadiu trec prin câteva etape de dezvoltare, în care cresc în dimensiune și suferă schimbări fizice. După ce ajung la maturitate și s-au hrănit suficient, larvele încep procesul de pupație, în care se închid într-un cocon ce îi ajută să se dezvolte.
Pupa - În această etapă, în primele faze, sunt apropiați și asemănători adulților, după care devin efectivi adulți doar că mai stau în coconul care îi protejează de la câteva zile până la câteva săptămâni în funcție de mediu. Coconul de pupa le oferă o barieră protectoare împotriva factorilor externi, dar și împotriva substanțelor chimice, deci în acest stadiu pot supraviețui tratamentelor de dezinsecție și chiar dacă se iau acțiuni pentru combatere, stadiile de pupa rămân, se dezvoltă ulterior și reinfectează gazda și spațiul.
Adulții - După ce pupa se dezvoltă în totalitate, adulții ies din cocon, aceasta fiind etapa finală a ciclului de viață a puricilor. Au forma finală, sunt mai mari, complet dezvoltați și vizibili cu ochiul liber. După ce ies din stadiul de pupa încep să își caute o gazdă din care să se hrănească, pentru a-și continua viața și să se reproducă. Dacă nu găsesc pe loc o gazdă, pot supraviețui și în mediul înconjurător, în așteptarea unei potențiale gazde, dar au nevoie de sânge pentru a se dezvolta, deci fără o gazdă viața lor e limitată. În stadiul de adult, durata de viață variază în funcție de specie și poate fi de la câteva săptămâni până la câteva luni, dar de cele mai multe ori mor datorită factorilor externi.
Puricii adulți sunt paraziți ce se hrănesc exclusiv cu sânge. Cu ajutorul aparatului lor bucal specializat pentru a perfora pielea gazdei, injectează unele enzime în momentul piscaturii astfel încât sângele să nu se coaguleze și să poată să-l sugă. Hrănirea este foarte importantă pentru ciclul lor de viață, reproducerea fiind posibilă doar după ce consumă sânge.
Puricii adulți sunt activi în principal doar pentru căutarea de hrană și reproducere, în restul timpului stau ascunși pe gazdă sau în mediul înconjurător, prin zone ferite unde să nu fie deranjați. Sunt mai activi noaptea, deoarece acesta este momentul în care majoritatea gazdelor dorm sau sunt mai liniștite și pot să-i atace fără a fi sesizați.
Identificare
Există multe specii de purici pe întreg globul, dar cele mai importante și răspândite sunt cele care afectează oamenii și animalele, fiind diferențiate în funcție de gazda preferată. Câteva specii de menționat ar fi:
Pulex irritans (puricele omului) este specia de purici care păște oamenii și se găsește mai mult în interior, cu precădere în locurile cu animale domestice cum ar fi câinii sau pisicile, care le sunt și gazde și sursă de hrănă pe lângă oameni.
Ctenocephalides felis (puricele de pisică) se găsește în general pe pisici dar și pe câini, de unde ajunge și în locuințele oamenilor.
Ctenocephalides canis (puricele de câine) se găsește în principal pe câini, mai puțin pe alte animale, dar în anumite situații poate să migreze și să afecteze și oamenii.
Xenopsylla cheopis (puricele de șobolan) este puricele care afectează șobolanii, dar poate să ajungă și la oameni transmitând în felul acesta boli grave, cum ar fi ciuma. Este o specie de importanță istorică majoră care a transmis multe boli oamenilor și a făcut indirect multe victime.
Pulex simulans (puricele șoarecelui) afectează șoarecii, și la fel ca cel al șobolanului poate ajunge și la oameni transmitând boli specifice.
Ceratophyllus gallinae (puricele de pasăre) se găsește pe păsări, pe cele domestice cum ar fi găinile sau rațele, dar și pe cele sălbatice. La fel ca toate speciile de mai sus, poate ataca și alte gazde precum animalele de companie sau oamenii. A nu se confunda cu puricele de găină Dermanyssus gallinae care este un acarian (cunoscut și ca acarianul roșu al găinii), nu este o specie de purice.
Deși în funcție de specie preferă o gazdă după care își iau și denumirea comercială, în lipsa gazdei preferate toți puricii pot infesta și oamenii și animalele de companie. În general, doar când ajung la aceste gazde din urmă devin deranjanți și sunt considerați daunători, cât stau pe alte animale sălbatice sau pe rozătoare nu ajung să fie observați de oameni. Puricii preferă animalele cu sânge cald, mamiferele și păsările, fără excepții, alegându-și gazda care este mai aproape de locul în care trăiesc.
Mediul de viață
În interior ajung de cele mai multe ori de la animalele de companie, care îi iau de afară sau de la alte animale cu care au avut contact. Odată ajunși în interior, inevitabil vor infesta spațiul și vor ajunge la oameni și prin apropierea lor. De cele mai multe ori se găsesc pe îmbrăcăminte, prin pat, prin covoare, canapele, scaune sau alte locuri în care pot sta ascunși între perioadele în care se hrănesc. Își petrec cea mai mare parte a timpului în mediul înconjurător, în zone ascunse unde se pot înmulți, și sar pe om de câteva ori pe zi pentru a se hrăni. În general, un purice adult poate să pice de mai multe ori pentru fiecare hrănire, și rămâne conectat de gazdă timp de câteva minute. La fiecare înțepătură, dar după ce muscă, injectează un anestezic pentru a preveni senzația de durere sau mâncărime, ceea ce face ca victima să nu simtă nimic, astfel omul se poate trezi dimineața cu înțepături multiple pe corp.
Înțepăturile de purici la om sunt neplăcute și provoacă disconfort. Apar ca mici umflături roșii în jurul unui punct central ce formează o crustă și creează o senzație puternică de mâncărime care se accentuează dacă sunt deranjate și nu se folosesc creme sau unguente pentru calmare. Piscăturile apar adesea în grupuri sau linii deoarece se hrănesc de mai multe ori dintr-o zonă restrânsă, dar fără un tipar exact ca în cazul piscăturilor de ploșnițe. Atacă adesea zonele picioarelor și a gleznelor, dar pot apărea și în alte zone de pe corp de la un caz la altul. În funcție de persoana piscată, pot să rămână ca simple umflături, să se inflameze și să crească în dimensiune sau chiar să se transforme în vezicule pline de lichid.
La unii oameni pot chiar declanșa reacții alergice grave, cum ar fi mâncărime generală, umflături foarte mari și chiar dificultăți de respirație. Aceste cazuri sunt rare și izolate, dar pot fi foarte periculoase și necesită asistență medicală de urgență când apar.
Ca la orice alte piscături de insecte, este important să se evite scărpinatul, deoarece astfel se pot provoca leziuni suplimentare ale pielii sau chiar pot duce la infectarea mușcăturii. Este recomandat să se folosească creme sau soluții pentru calmarea mâncărimilor și vindecarea pielii. Puricii sunt daunători pentru oameni tocmai datorită piscăturilor, care pe lângă faptul că provoacă disconfort și stres psihologic pot transmite și boli în unele cazuri, dar acestea sunt destul de rare. Se întâmplă atunci când puricii mușcă o gazdă infestată și după ajung și mușcă și omul, dar se întâmplă în general acolo unde este un grad mare de infestare și gazdele anterioare sunt animale care trăiesc în medii mai murdare, cum ar fi șobolanii.
Cum puricii de cele mai multe ori ajung în interior și la oameni de la animalele de companie, este foarte important ca acestea să fie controlate și tratate constant împotriva acestei insecte. Trebuie să se folosească produse antiparazitare recomandate de medicul veterinar, care pot fi sub formă de picături, șampoane, pastile sau zgardă; trebuie să spălați animalele de companie care ies din casă constant, cu apă și șampon pentru animale și să mențineți igiena cușcului și a mediului în care trăiesc. Dacă animalele de companie ajung să fie infestate, se contactează medicul veterinar pentru a se recomanda produse compatibile ce pot fi aplicate sau utilizate pe acestea; nu se aplică produse biocide pe ele sau se fac alte improvizații.
După ce se tratează animalele de companie, este foarte important să se facă și un tratament în spațiu, să se spele și să se curețe zona în care stau pentru a elimina puricii, pupele și ouăle.
Tratamentul de dezinsecție împotriva puricilor
Tratamentele împotriva puricilor se impart în tratamente de interior și tratamente de exterior, dar majoritatea solicitărilor sunt pentru cele de interior.
Tratamentul exterior
Pe exterior, pot să apară prin vegetație, pe terasă sau prin locurile unde au adăpost câinii și pisicile, și de cele mai multe ori ajung să infesteze aceste zone tot de la gazdele care trăiesc în împrejurimi. În vegetație, pot să apară în curtea unei case unde sunt animale de companie sau într-un parc în locul de joacă al acestora. Mai rar se extind pe zone foarte mari, având nevoie de o gazdă din care să se hrănească, dar care să le ofere și adăpost în același timp. Puricii nu sunt rezistenți la temperaturi scăzute, la umiditate excesivă sau la ploaie, deci vor căuta locuri ferite în așteptarea unui animal sau a unei persoane pe care să sara. Deci, pe exterior, apar în număr mai mare și devin deranjante doar în zonele mai populate. Se poate să apară pe exterior și în alte zone, cum ar fi prin păduri, pășuni, câmpii sau alte zone în care sunt animale sălbatice, dar în acest caz nu sunt deranjante, iar gradul de infestare nu ajunge să fie foarte mare, fiind medii neprielnice pentru purici.
Astfel, la exterior, solicitările mai uzuale sunt pentru tratamentul curților sau a spațiilor private prin care umblă câinii sau pisicile. Tratamentele sunt cele specifice de exterior împotriva insectelor taratoare, și de cele mai multe ori se fac la pachet cu alți dăunători cum ar fi țânțarii sau căpușele. Cele din urmă, prezentând un pericol mult mai mare pentru animalele de companie, sunt mai solicitate, iar în momentul în care se va face intervenția pentru căpușe, automat se vor omorî și puricii, deci în exterior, prin vegetație, gradul de infestare este ținut sub control indirect în felul acesta.
Pentru combaterea puricilor pe exterior se vor face tratamente cu insecticide de contact, cu efect de șoc mai puternic, aplicat pe vegetația de la sol și până la aproximativ 1 metru înălțime, și pe orice suport pe care pot să stea, cum ar fi balansoare, scaunele sau fotoliile de grădină. Tratamentul se face cu atomizorul în cazul suprafețelor medii și mari sau cu pulverizatorul în cazul suprafețelor mai mici, de până la 200-300 metri pătrați.
În vegetație, puricii stau ascunși în perioadele de repaos pe la baza firelor de iarbă sau prin zone mai ferite, astfel încât să fie protejați de umiditate și de factorii externi, deci aplicarea trebuie să se facă grosier, cu presiune mai mare, astfel încât să pătrundă foarte bine prin iarbă sau prin tufișuri. Atomizorul are putere și distanță mare de pulverizare, deci particula obținută prin această aplicare va pătrunde inevitabil prin vegetație, chiar și în cazurile în care iarbă este mai înaltă.
Aparatură recomandată
Atomizoare
Puverizatoare
Aplicarea prin nebulizare sau termonebulizare nu este indicată în cazul puricilor pentru tratamentele de exterior, deoarece aceștia stau pe sol, deci soluția de lucru trebuie să se așeze pe suprafețe, nu să se ridice și să stea cât mai mult timp în aer. În anumite situații, se poate face aplicarea și cu nebulizatorul, dar pe suprafețe mici și cu jetul de soluție îndreptat înspre sol, astfel încât particula să ajungă până la pământ, nu se va pulveriza în aer sau la orizontală.
Prin nebulizare se mai poate face tratamentul în adăposturile animalelor în care se găsesc materiale textile sau alte obiecte prin care se pot ascunde puricii, deoarece ceața rece va pătrunde mai bine prin aceste materiale.
Pe exterior, tratamentele efectuate, indiferent de formularea produsului utilizat, vor avea efect doar de moment, deoarece ploaia, roua sau chiar și razele soarelui foarte puternic fac ca insecticidele aplicate să-și piardă eficiența. Astfel, este recomandat să se utilizeze insecticide cu efect de șoc cât mai puternic, cum ar fi Emulsiile Concentrate (EC) sau Emulsiile în Dispersie Apoasă (EW), și să se evite insecticidele de remanență, deoarece eficiența maximă a produselor va fi în primele 24-48 de ore de la aplicare, după care efectul lor începe să scadă treptat.
În cazul unei infestări masive, tratamentul se poate repeta după 10-14 zile, iar ulterior, în funcție de zonă și reapariția puricilor, la 3-4 săptămâni. Nu se recomandă să se efectueze repetări constante la 10-14 zile, deoarece vegetația poate fi afectată de substanțele chimice aplicate în exces.
După aplicarea tratamentelor, animalele de companie nu trebuie lăsate în zona tratată minim 6 ore, iar dacă se știe că animalele consumă din iarbă chiar și pe o perioadă de 24 de ore.
Insecticide recomandate
i14 Cytrol - în concentrație de 1 - 2%
Solfac Trio - în concentrație de 1.5 - 2%
i38.6 Segal EW - în concentrație de 0.5 - 1%
i250 Effect Ultimum - în concentrație de 0.5 - 1%
i55 Cimentrol Super EW - în concentrație de 0.5 - 1%
Pe lângă tratamentele chimice efectuate, foarte important este să se trateze și animalele cu soluții de uz veterinar; în caz contrar, puricii vor reinfesta spațiul la scurt timp după tratament. NU se vor aplica produsele ce se utilizează prin pulverizare și pe animale. Pentru a îndepărta puricii de pe gazde, se vor utiliza produse veterinare recomandate de medici de specialitate.
Tratamentul interior
În interior, puricii pot să apară într-un apartament, în subsolul unui bloc, într-un adăpost de animale, într-un depozit, vestiar, sediu de firmă sau orice spațiu similar. De obicei, sunt aduși în interior chiar de animalele de companie care iau puricii din exterior sau de la alte gazde, sau de la oamenii care au animale de companie sau animale domestice acasă, astfel încât apar în locurile în care umblă mai multe persoane prin zonă și tranzitul este mai mare.
În apartamente, apar într-un număr destul de redus, fiind imediat sesizată apariția lor și intervenindu-se la timp, deci din acest motiv nu apucă să se înmulțească foarte mult. În cazul apariției lor într-un apartament, trebuie făcut un tratament prin pulverizare, cu o duză cât mai fină, pe toată suprafața podelei și pe toate obiectele textile sau abrazive în care se pot ascunde puricii. Nu se va aplica soluția de lucru pe obiectele mai sensibile care se pot deteriora dacă sunt udate sau tratate cu substanțe chimice. Ulterior, după aplicarea tratamentului prin pulverizare, se va face un tratament și prin nebulizare, prin îndreptarea jetului pulverizat spre mijlocul încăperii astfel încât ceața creată să acopere tot volumul. Ulterior, aceasta va pătrunde prin toate crăpăturile și se va așeza pe toate obiectele, deci se va ajunge și la puricii care stau ascunși sau sunt pe materiale ce nu permit pulverizarea directă. Tratamentul prin nebulizare are efect de Knock-Out dar și de Flush-Out, agitând puricii pe moment pentru a intra în contact cu soluția pulverizată anterior.
Insecticide
Fiind un tratament pe interior, într-o zonă mai curată, este indicat să se folosească prin pulverizare soluții de remanență, dar și cu un efect de șoc mai puternic dat de cantitatea sau calitățile substanței active din compoziție. Se recomandă în acest caz K-Othrine WG250 sau Cytrol Forte WP, care au o concentrație mai mare de substanța activă, oferind astfel un efect și de remanență și de șoc, sau i90 MicroScope, care prin formularea microcapsulată are remanență mai mare, și datorită substanței active cipermethrin, are și efect de șoc.
Pentru tratamentele prin nebulizare se vor utiliza soluții cu efect de șoc mai puternic, sub forma de Emulsie Concentrată sau Emulsie în Dispersie Apoasă, fiind și singurele indicate a va fi pulverizate prin aceasta procedura datorita vascozitatii si proprietatilor. Se poate utiliza:
În funcție de suprafața încăperilor, dacă nu aveți un nebulizator ULV sau o sursă de curent la momentul efectuării tratamentului, se pot utiliza ca alternativă și dozele fumigene sau cu aerosol:
În cazurile în care în spațiul tratat nu se poate aplica un insecticid chimic, sau unul mai iritant, se poate opta pentru tratamentul de pulverizare cu insecticidul Buglea, care este un polimer ce acționează prin contact direct, putând fi aplicat în orice spațiu fără restricții. Acesta se poate folosi și ca adjuvant, în combinație cu orice insecticid care se aplică prin pulverizare, ca agent de îmbunătățire a eficacității. Asigură o distribuție uniformă a insecticidului pe suprafață și un efect de moment mult mai rapid.
În mod normal, într-un apartament, se vor face două repetări la un interval de 10-14 zile între ele, dar în funcție de caz și de suportul beneficiarilor se poate să fie nevoie și de mai multe intervenții. Pe lângă tratamentele chimice efectuate, trebuie tratate animalele cu substanțe veterinare și trebuie aspirat și curățat foarte bine spațiul tratat astfel încât să se îndepărteze mecanic ouăle și stadiile în dezvoltare a puricilor ce nu sunt afectate de substanțele chimice. De asemenea, așternuturile și materialele textile care pot fi infestate trebuie spălate la temperaturi mari pentru a omorî puricii adulți ce se pot ascunde prin ele dar și ouăle și larvele acestora.
Puricii pot să mai apară la interior și în alte spații mai curate, cum ar fi sediile de firmă, vestiarele unei săli de sport sau a unui depozit, magazine sau supermarketuri, teatre sau cinematografe. În aceste zone, purcii ajung în interior de la oamenii care lucrează sau tranzitează zona respectivă, aduși pe haine sau în bagaje. De cele mai multe ori, sunt aduși de persoane care trăiesc în mediul rural și au animale de companie și domestice în curte, deci mai multe zone favorabile dezvoltării și înmulțirii puricilor. Odată ajunși într-un astfel de spațiu în care lumea este doar în trecere, sunt șanse mari să se înmulțească și să devină o adevărată problemă. În aceste cazuri, de multe ori nu există persoane care să raporteze prezența puricilor la primele semne de infestare, ci doar când gradul de infestare ajunge să fie foarte mare.
În zonele mai sus menționate, tratamentul se va efectua la fel ca cel făcut în apartamente, prin pulverizare și nebulizare. Dacă suprafețele sunt mai mari, se poate opta pentru o pompă de spate manuală sau electrică, cu rezervor mai mare, care va ajuta să faceți tratamentul într-un timp mai scurt.
În cazul în care puricii sunt într-o zonă restrânsă, cum ar fi cușca unui câine, o boxă dintr-un subsol sau un colț dintr-un depozit unde au avut cuib pisicile cu pui, se poate utiliza și un insecticid sub formă de pulbere. Acesta se aplică pe toată suprafața podelei și pe obiectele din zona respectivă dacă este posibil, și se lasă pe o perioadă cât mai mare de timp. Insecticidul de contact sub formă de pulbere va fi activ cât timp este pe suprafețe, deci în acest fel, se poate face doar o singură aplicare care va afecta și adulții și ouăle și larvele care se vor dezvolta ulterior, dar condiția este ca în perioada în care este lăsată pulberea pe suprafață să nu intre nimeni acolo, nici oamenii nici animalele. Acest tratament nu este foarte des aplicabil, dar în anumite cazuri poate distruge un cuib fără a fi nevoie de aplicare prin pulverizare sau nebulizare. Insecticidul sub formă de pulbere este I05 PermDust, și poate fi folosit cu un aplicator B&G Dispersor 1150, Duster S sau Duster Mini.
Pe timpul sezonului cald, firmele prestatoare de servicii DDD au destul de multe cereri pentru tratamente împotriva puricilor în subsolurile de bloc, fiind locuri ideale pentru acest dăunător. Aici temperaturile sunt constante, sunt zone în care nu sunt deranjați și găsesc și gazde pe care să le atace și să se hrănească. De obicei, sunt aduși de pisicile fără stăpân care își fac adăpost în subsoluri sau de șobolani care trăiesc în aceste zone. Aici omul ajunge destul de rar, astfel ajung puricii să se înmulțească până când gradul de infestare este foarte mare și reprezintă o adevărată problemă. Sunt cazuri în care sar pe oameni sau pe o gazdă imediat cum ajunge în subsol, deci este foarte important să se facă tratamente constante în aceste zone chiar și preventive dacă există riscul de infestare.
În subsoluri, dacă spațiul este mai mare și obiectele din interior permit, aplicarea se poate face și cu atomizorul. În felul acesta, pulverizarea se va face grosier și va acoperi toate suprafețele, astfel nu va mai fi nevoie și de tratamentul prin nebulizare. În cazuri similare, dacă tratamentul se poate face prin pulverizare cu pompă de joasă presiune pe toate zonele din subsol, fără excepții, nu va mai fi nevoie și de aplicarea ULV suplimentară. În subsoluri, fiind spații cu umiditate ridicată și suprafețe poroase, mai murdare, este indicat să se folosească insecticide cu efect de șoc mai puternic, cu o doză de combatere, nu produse cu remanență. Se va căuta un efect de moment, cu o eficacitate maximă în primele 24-48 de ore.
Se recomandă:
Pe lângă tratamentele chimice în cazul subsolurilor de bloc este foarte important să se scoată toate animalele din interior și să se închidă toate zonele prin care pot să pătrundă. Beneficiarii trebuie să pună plase sau gratii la toate aerisirile, să pună geamuri dacă acestea sunt sparte sau au găuri prin ele și să închidă ușile în permanență. Dacă sunt pisici care și-au făcut adăpost în subsol cu voia locatarilor și nu se dorește scoaterea lor, trebuie tratate cu produse veterinare speciale pentru combaterea puricilor. O soluție cu care se pot îmbăia animalele și se poate aplica și în adăpostul lor este Neostomosan. Cu aceasta veți omorî puricii de pe animale, dar nu va avea rol de prevenție.
Dacă sunt șobolani în subsol, se va face în același timp și un tratament de deratizare, aceștia fiind o sursă de infestare în cazul puricilor. Până nu se va scăpa de problema cu rozătoarele în subsol, nu se va scăpa nici de problema cu puricii, astfel în acest caz tratamentul de deratizare este foarte important și trebuie efectuat în unele cazuri chiar înainte de a face tratamentele împotriva puricilor.
Aparatură recomandată
Pulverizatoare
Generatoare ULV de mână
Atomizoare
Aplicarea prin termonebulizare nu este indicată în cazul puricilor, deoarece ceata creată se ridică de la sol, deci nu va intra în contact cu puricii care stau pe jos sau pe alte obiecte. În cazul aplicării soluțiilor insecticide fără solvenți petrolieri se va obține o ceață caldă mai grea, care se va așeza pe suprafețe până la urmă, dar particula pulverizată în acest fel este foarte mică, având doar un efect de moment.
În cazul puricilor, dispozitivele pentru monitorizare nu sunt indicate. Aceștia se pot prinde pe orice capcană cu adeziv, dar atragerea lor este mai grea deoarece se hrănesc doar cu sânge, astfel, au rezultate doar dacă trec prin zona capcanei și se lipesc în momentul deplasării pe ea. Nu se utilizează dispozitive pentru monitorizare și pentru că prezența acestora este ușor de observat, lăsând urme pe corp sub forma de înțepături și iritând animalele de companie, făcându-le să se scarpine excesiv.
Echipamente de protecție
Fiind tratamente chimice, este important să folosiți un echipament de protecție complet, respectiv combinezon antichimic cu glugă, mască de protecție cu filtre pe toată fața sau semimască cu ochelari de protecție și mănuși de protecție.
În cazul tratamentelor împotriva puricilor, se recomandă să se utilizeze și cizme de cauciuc, care vor veni în continuarea combinezonului de protecție cu elastic în partea de jos astfel încât să nu permită puricilor să ajungă pe operator în timpul intervenției. Pentru aplicarea ULV, filtrele trebuie să fie cu un grad mare de protecție, mai complex pentru gaze, vapori organici, vapori anorganici și particule.
Identificarea puricilor, reproducerea acestora și mediul de viață
Puricii fac parte din ordinul Siphonaptera și sunt insecte parazite de dimensiuni foarte mici, fără aripi, întâlnite atât în exterior, cât și la interior. Există foarte multe specii de purici, cu diferențe mici între ele în funcție de zona în care trăiesc și gazda preferată.
Anatomie
Sunt insecte parazite externe hematofage, ce extrag substanțele esențiale din sângele supt de la animalele gazdă prin aparatul bucal ce are o formă tubulară, adaptat în timp pentru a înțepa și strapunge pielea pentru a se hrăni. Puricele are șase picioare subțiri, cu cele din spate vizibil mai lungi și mai puternice, special concepute pentru a sari pe distanțe mari, de până la 18-20 cm în înălțime și 30-35 cm în lungime, fiind considerat unul dintre cei mai buni săritori comparativ cu dimensiunea lor. Săritura îi ajută să fie agili, să scape de pericole, dar să și ajungă la gazdele mai înalte. Aceștia nu pot să meargă, se deplasează doar prin sărituri.
Odată ajunși pe animale, forma aplatizată pe verticală îi ajută să se deplaseze printre firele de păr și să ajungă la baza lor, pe suprafața pielii.
Corpul puricelui este greu și foarte rezistent, făcut să reziste la o presiune mare, astfel încât să nu fie omorât prin zdrobire sau prin lovituri directe în momentul în care animalul gazdă încearcă să îi îndepărteze de pe corp. Chiar și strâns cu putere între degete de către oameni, un purice nu este omorât, fiind nevoie de frecarea lor cu putere pentru a-i afecta, sau chiar strivirea cu unghile. Puricii nu sunt rezistenți la apă, deci pentru a-i omorî este mai bine să fie aruncați în apă decât să se încerce strivirea lor cu palma, cu degetul sau cu alte obiecte.
Ciclul de viață
Puricii au un ciclu de viață împărțit în patru etape, după cum urmează:
Ouale - Acestea sunt depuse pe gazda pe care stau puricii, dar în unele cazuri pot să fie depuse și în mediul înconjurător în apropierea gazdei, prin saltea sau covor. Ouale au o formă ovală și culoare albă sau translucidă, sunt foarte mici și greu de detectat cu ochiul liber, fiind nevoie de o lupă pentru a se vedea. Femelele adulte depun de obicei între 20 și 50 ouă pe zi, dar acest număr variază în funcție de specie și condițiile de mediu. Cât o femelă este fertilă, poate depune ouă în mod repetat timp de câteva săptămâni, nu doar o singură dată. Ouale tind să cadă de pe gazda pe măsură ce acesta se mișcă sau se scarpină, deci chiar dacă puricii preferă să stea în blana animalelor, o să se găsească de multe ori și în jurul cuibului acestora.
Larvele - din ouă ies larvele, mici, de culoare albă cu nuanța transparentă, și nici în acest stadiu nu se pot observa cu ochiul liber datorită dimensiunilor reduse. Se pot mișca prin intermediul unor mici picioare articulare și se hrănesc cu materiale organice de pe gazdă, în special cu resturile de sânge și excremente de la puricii adulți. Se mai pot hrăni și cu ouăle de purici dacă nu găsesc alte surse. Până la următorul stadiu trec prin câteva etape de dezvoltare, în care cresc în dimensiune și suferă schimbări fizice. După ce ajung la maturitate și s-au hrănit suficient, larvele încep procesul de pupație, în care se închid într-un cocon ce îi ajută să se dezvolte.
Pupa - În această etapă, în primele faze, sunt apropiați și asemănători adulților, după care devin efectivi adulți doar că mai stau în coconul care îi protejează de la câteva zile până la câteva săptămâni în funcție de mediu. Coconul de pupa le oferă o barieră protectoare împotriva factorilor externi, dar și împotriva substanțelor chimice, deci în acest stadiu pot supraviețui tratamentelor de dezinsecție și chiar dacă se iau acțiuni pentru combatere, stadiile de pupa rămân, se dezvoltă ulterior și reinfectează gazda și spațiul.
Adulții - După ce pupa se dezvoltă în totalitate, adulții ies din cocon, aceasta fiind etapa finală a ciclului de viață a puricilor. Au forma finală, sunt mai mari, complet dezvoltați și vizibili cu ochiul liber. După ce ies din stadiul de pupa încep să își caute o gazdă din care să se hrănească, pentru a-și continua viața și să se reproducă. Dacă nu găsesc pe loc o gazdă, pot supraviețui și în mediul înconjurător, în așteptarea unei potențiale gazde, dar au nevoie de sânge pentru a se dezvolta, deci fără o gazdă viața lor e limitată. În stadiul de adult, durata de viață variază în funcție de specie și poate fi de la câteva săptămâni până la câteva luni, dar de cele mai multe ori mor datorită factorilor externi.
Puricii adulți sunt paraziți ce se hrănesc exclusiv cu sânge. Cu ajutorul aparatului lor bucal specializat pentru a perfora pielea gazdei, injectează unele enzime în momentul piscaturii astfel încât sângele să nu se coaguleze și să poată să-l sugă. Hrănirea este foarte importantă pentru ciclul lor de viață, reproducerea fiind posibilă doar după ce consumă sânge.
Puricii adulți sunt activi în principal doar pentru căutarea de hrană și reproducere, în restul timpului stau ascunși pe gazdă sau în mediul înconjurător, prin zone ferite unde să nu fie deranjați. Sunt mai activi noaptea, deoarece acesta este momentul în care majoritatea gazdelor dorm sau sunt mai liniștite și pot să-i atace fără a fi sesizați.
Identificare
Există multe specii de purici pe întreg globul, dar cele mai importante și răspândite sunt cele care afectează oamenii și animalele, fiind diferențiate în funcție de gazda preferată. Câteva specii de menționat ar fi:
Pulex irritans (puricele omului) este specia de purici care păște oamenii și se găsește mai mult în interior, cu precădere în locurile cu animale domestice cum ar fi câinii sau pisicile, care le sunt și gazde și sursă de hrănă pe lângă oameni.
Ctenocephalides felis (puricele de pisică) se găsește în general pe pisici dar și pe câini, de unde ajunge și în locuințele oamenilor.
Ctenocephalides canis (puricele de câine) se găsește în principal pe câini, mai puțin pe alte animale, dar în anumite situații poate să migreze și să afecteze și oamenii.
Xenopsylla cheopis (puricele de șobolan) este puricele care afectează șobolanii, dar poate să ajungă și la oameni transmitând în felul acesta boli grave, cum ar fi ciuma. Este o specie de importanță istorică majoră care a transmis multe boli oamenilor și a făcut indirect multe victime.
Pulex simulans (puricele șoarecelui) afectează șoarecii, și la fel ca cel al șobolanului poate ajunge și la oameni transmitând boli specifice.
Ceratophyllus gallinae (puricele de pasăre) se găsește pe păsări, pe cele domestice cum ar fi găinile sau rațele, dar și pe cele sălbatice. La fel ca toate speciile de mai sus, poate ataca și alte gazde precum animalele de companie sau oamenii. A nu se confunda cu puricele de găină Dermanyssus gallinae care este un acarian (cunoscut și ca acarianul roșu al găinii), nu este o specie de purice.
Deși în funcție de specie preferă o gazdă după care își iau și denumirea comercială, în lipsa gazdei preferate toți puricii pot infesta și oamenii și animalele de companie. În general, doar când ajung la aceste gazde din urmă devin deranjanți și sunt considerați daunători, cât stau pe alte animale sălbatice sau pe rozătoare nu ajung să fie observați de oameni. Puricii preferă animalele cu sânge cald, mamiferele și păsările, fără excepții, alegându-și gazda care este mai aproape de locul în care trăiesc.
Mediul de viață
În interior ajung de cele mai multe ori de la animalele de companie, care îi iau de afară sau de la alte animale cu care au avut contact. Odată ajunși în interior, inevitabil vor infesta spațiul și vor ajunge la oameni și prin apropierea lor. De cele mai multe ori se găsesc pe îmbrăcăminte, prin pat, prin covoare, canapele, scaune sau alte locuri în care pot sta ascunși între perioadele în care se hrănesc. Își petrec cea mai mare parte a timpului în mediul înconjurător, în zone ascunse unde se pot înmulți, și sar pe om de câteva ori pe zi pentru a se hrăni. În general, un purice adult poate să pice de mai multe ori pentru fiecare hrănire, și rămâne conectat de gazdă timp de câteva minute. La fiecare înțepătură, dar după ce muscă, injectează un anestezic pentru a preveni senzația de durere sau mâncărime, ceea ce face ca victima să nu simtă nimic, astfel omul se poate trezi dimineața cu înțepături multiple pe corp.
Înțepăturile de purici la om sunt neplăcute și provoacă disconfort. Apar ca mici umflături roșii în jurul unui punct central ce formează o crustă și creează o senzație puternică de mâncărime care se accentuează dacă sunt deranjate și nu se folosesc creme sau unguente pentru calmare. Piscăturile apar adesea în grupuri sau linii deoarece se hrănesc de mai multe ori dintr-o zonă restrânsă, dar fără un tipar exact ca în cazul piscăturilor de ploșnițe. Atacă adesea zonele picioarelor și a gleznelor, dar pot apărea și în alte zone de pe corp de la un caz la altul. În funcție de persoana piscată, pot să rămână ca simple umflături, să se inflameze și să crească în dimensiune sau chiar să se transforme în vezicule pline de lichid.
La unii oameni pot chiar declanșa reacții alergice grave, cum ar fi mâncărime generală, umflături foarte mari și chiar dificultăți de respirație. Aceste cazuri sunt rare și izolate, dar pot fi foarte periculoase și necesită asistență medicală de urgență când apar.
Ca la orice alte piscături de insecte, este important să se evite scărpinatul, deoarece astfel se pot provoca leziuni suplimentare ale pielii sau chiar pot duce la infectarea mușcăturii. Este recomandat să se folosească creme sau soluții pentru calmarea mâncărimilor și vindecarea pielii. Puricii sunt daunători pentru oameni tocmai datorită piscăturilor, care pe lângă faptul că provoacă disconfort și stres psihologic pot transmite și boli în unele cazuri, dar acestea sunt destul de rare. Se întâmplă atunci când puricii mușcă o gazdă infestată și după ajung și mușcă și omul, dar se întâmplă în general acolo unde este un grad mare de infestare și gazdele anterioare sunt animale care trăiesc în medii mai murdare, cum ar fi șobolanii.
Cum puricii de cele mai multe ori ajung în interior și la oameni de la animalele de companie, este foarte important ca acestea să fie controlate și tratate constant împotriva acestei insecte. Trebuie să se folosească produse antiparazitare recomandate de medicul veterinar, care pot fi sub formă de picături, șampoane, pastile sau zgardă; trebuie să spălați animalele de companie care ies din casă constant, cu apă și șampon pentru animale și să mențineți igiena cușcului și a mediului în care trăiesc. Dacă animalele de companie ajung să fie infestate, se contactează medicul veterinar pentru a se recomanda produse compatibile ce pot fi aplicate sau utilizate pe acestea; nu se aplică produse biocide pe ele sau se fac alte improvizații.
După ce se tratează animalele de companie, este foarte important să se facă și un tratament în spațiu, să se spele și să se curețe zona în care stau pentru a elimina puricii, pupele și ouăle.
Tratamentul de dezinsecție împotriva puricilor
Tratamentele împotriva puricilor se impart în tratamente de interior și tratamente de exterior, dar majoritatea solicitărilor sunt pentru cele de interior.
Tratamentul exterior
Pe exterior, pot să apară prin vegetație, pe terasă sau prin locurile unde au adăpost câinii și pisicile, și de cele mai multe ori ajung să infesteze aceste zone tot de la gazdele care trăiesc în împrejurimi. În vegetație, pot să apară în curtea unei case unde sunt animale de companie sau într-un parc în locul de joacă al acestora. Mai rar se extind pe zone foarte mari, având nevoie de o gazdă din care să se hrănească, dar care să le ofere și adăpost în același timp. Puricii nu sunt rezistenți la temperaturi scăzute, la umiditate excesivă sau la ploaie, deci vor căuta locuri ferite în așteptarea unui animal sau a unei persoane pe care să sara. Deci, pe exterior, apar în număr mai mare și devin deranjante doar în zonele mai populate. Se poate să apară pe exterior și în alte zone, cum ar fi prin păduri, pășuni, câmpii sau alte zone în care sunt animale sălbatice, dar în acest caz nu sunt deranjante, iar gradul de infestare nu ajunge să fie foarte mare, fiind medii neprielnice pentru purici.
Astfel, la exterior, solicitările mai uzuale sunt pentru tratamentul curților sau a spațiilor private prin care umblă câinii sau pisicile. Tratamentele sunt cele specifice de exterior împotriva insectelor taratoare, și de cele mai multe ori se fac la pachet cu alți dăunători cum ar fi țânțarii sau căpușele. Cele din urmă, prezentând un pericol mult mai mare pentru animalele de companie, sunt mai solicitate, iar în momentul în care se va face intervenția pentru căpușe, automat se vor omorî și puricii, deci în exterior, prin vegetație, gradul de infestare este ținut sub control indirect în felul acesta.
Pentru combaterea puricilor pe exterior se vor face tratamente cu insecticide de contact, cu efect de șoc mai puternic, aplicat pe vegetația de la sol și până la aproximativ 1 metru înălțime, și pe orice suport pe care pot să stea, cum ar fi balansoare, scaunele sau fotoliile de grădină. Tratamentul se face cu atomizorul în cazul suprafețelor medii și mari sau cu pulverizatorul în cazul suprafețelor mai mici, de până la 200-300 metri pătrați.
În vegetație, puricii stau ascunși în perioadele de repaos pe la baza firelor de iarbă sau prin zone mai ferite, astfel încât să fie protejați de umiditate și de factorii externi, deci aplicarea trebuie să se facă grosier, cu presiune mai mare, astfel încât să pătrundă foarte bine prin iarbă sau prin tufișuri. Atomizorul are putere și distanță mare de pulverizare, deci particula obținută prin această aplicare va pătrunde inevitabil prin vegetație, chiar și în cazurile în care iarbă este mai înaltă.
Aparatură recomandată
Atomizoare
Puverizatoare
Aplicarea prin nebulizare sau termonebulizare nu este indicată în cazul puricilor pentru tratamentele de exterior, deoarece aceștia stau pe sol, deci soluția de lucru trebuie să se așeze pe suprafețe, nu să se ridice și să stea cât mai mult timp în aer. În anumite situații, se poate face aplicarea și cu nebulizatorul, dar pe suprafețe mici și cu jetul de soluție îndreptat înspre sol, astfel încât particula să ajungă până la pământ, nu se va pulveriza în aer sau la orizontală.
Prin nebulizare se mai poate face tratamentul în adăposturile animalelor în care se găsesc materiale textile sau alte obiecte prin care se pot ascunde puricii, deoarece ceața rece va pătrunde mai bine prin aceste materiale.
Pe exterior, tratamentele efectuate, indiferent de formularea produsului utilizat, vor avea efect doar de moment, deoarece ploaia, roua sau chiar și razele soarelui foarte puternic fac ca insecticidele aplicate să-și piardă eficiența. Astfel, este recomandat să se utilizeze insecticide cu efect de șoc cât mai puternic, cum ar fi Emulsiile Concentrate (EC) sau Emulsiile în Dispersie Apoasă (EW), și să se evite insecticidele de remanență, deoarece eficiența maximă a produselor va fi în primele 24-48 de ore de la aplicare, după care efectul lor începe să scadă treptat.
În cazul unei infestări masive, tratamentul se poate repeta după 10-14 zile, iar ulterior, în funcție de zonă și reapariția puricilor, la 3-4 săptămâni. Nu se recomandă să se efectueze repetări constante la 10-14 zile, deoarece vegetația poate fi afectată de substanțele chimice aplicate în exces.
După aplicarea tratamentelor, animalele de companie nu trebuie lăsate în zona tratată minim 6 ore, iar dacă se știe că animalele consumă din iarbă chiar și pe o perioadă de 24 de ore.
Insecticide recomandate
i14 Cytrol - în concentrație de 1 - 2%
Solfac Trio - în concentrație de 1.5 - 2%
i38.6 Segal EW - în concentrație de 0.5 - 1%
i250 Effect Ultimum - în concentrație de 0.5 - 1%
i55 Cimentrol Super EW - în concentrație de 0.5 - 1%
Pe lângă tratamentele chimice efectuate, foarte important este să se trateze și animalele cu soluții de uz veterinar; în caz contrar, puricii vor reinfesta spațiul la scurt timp după tratament. NU se vor aplica produsele ce se utilizează prin pulverizare și pe animale. Pentru a îndepărta puricii de pe gazde, se vor utiliza produse veterinare recomandate de medici de specialitate.
Tratamentul interior
În interior, puricii pot să apară într-un apartament, în subsolul unui bloc, într-un adăpost de animale, într-un depozit, vestiar, sediu de firmă sau orice spațiu similar. De obicei, sunt aduși în interior chiar de animalele de companie care iau puricii din exterior sau de la alte gazde, sau de la oamenii care au animale de companie sau animale domestice acasă, astfel încât apar în locurile în care umblă mai multe persoane prin zonă și tranzitul este mai mare.
În apartamente, apar într-un număr destul de redus, fiind imediat sesizată apariția lor și intervenindu-se la timp, deci din acest motiv nu apucă să se înmulțească foarte mult. În cazul apariției lor într-un apartament, trebuie făcut un tratament prin pulverizare, cu o duză cât mai fină, pe toată suprafața podelei și pe toate obiectele textile sau abrazive în care se pot ascunde puricii. Nu se va aplica soluția de lucru pe obiectele mai sensibile care se pot deteriora dacă sunt udate sau tratate cu substanțe chimice. Ulterior, după aplicarea tratamentului prin pulverizare, se va face un tratament și prin nebulizare, prin îndreptarea jetului pulverizat spre mijlocul încăperii astfel încât ceața creată să acopere tot volumul. Ulterior, aceasta va pătrunde prin toate crăpăturile și se va așeza pe toate obiectele, deci se va ajunge și la puricii care stau ascunși sau sunt pe materiale ce nu permit pulverizarea directă. Tratamentul prin nebulizare are efect de Knock-Out dar și de Flush-Out, agitând puricii pe moment pentru a intra în contact cu soluția pulverizată anterior.
Insecticide
Fiind un tratament pe interior, într-o zonă mai curată, este indicat să se folosească prin pulverizare soluții de remanență, dar și cu un efect de șoc mai puternic dat de cantitatea sau calitățile substanței active din compoziție. Se recomandă în acest caz K-Othrine WG250 sau Cytrol Forte WP, care au o concentrație mai mare de substanța activă, oferind astfel un efect și de remanență și de șoc, sau i90 MicroScope, care prin formularea microcapsulată are remanență mai mare, și datorită substanței active cipermethrin, are și efect de șoc.
Pentru tratamentele prin nebulizare se vor utiliza soluții cu efect de șoc mai puternic, sub forma de Emulsie Concentrată sau Emulsie în Dispersie Apoasă, fiind și singurele indicate a va fi pulverizate prin aceasta procedura datorita vascozitatii si proprietatilor. Se poate utiliza:
În funcție de suprafața încăperilor, dacă nu aveți un nebulizator ULV sau o sursă de curent la momentul efectuării tratamentului, se pot utiliza ca alternativă și dozele fumigene sau cu aerosol:
În cazurile în care în spațiul tratat nu se poate aplica un insecticid chimic, sau unul mai iritant, se poate opta pentru tratamentul de pulverizare cu insecticidul Buglea, care este un polimer ce acționează prin contact direct, putând fi aplicat în orice spațiu fără restricții. Acesta se poate folosi și ca adjuvant, în combinație cu orice insecticid care se aplică prin pulverizare, ca agent de îmbunătățire a eficacității. Asigură o distribuție uniformă a insecticidului pe suprafață și un efect de moment mult mai rapid.
În mod normal, într-un apartament, se vor face două repetări la un interval de 10-14 zile între ele, dar în funcție de caz și de suportul beneficiarilor se poate să fie nevoie și de mai multe intervenții. Pe lângă tratamentele chimice efectuate, trebuie tratate animalele cu substanțe veterinare și trebuie aspirat și curățat foarte bine spațiul tratat astfel încât să se îndepărteze mecanic ouăle și stadiile în dezvoltare a puricilor ce nu sunt afectate de substanțele chimice. De asemenea, așternuturile și materialele textile care pot fi infestate trebuie spălate la temperaturi mari pentru a omorî puricii adulți ce se pot ascunde prin ele dar și ouăle și larvele acestora.
Puricii pot să mai apară la interior și în alte spații mai curate, cum ar fi sediile de firmă, vestiarele unei săli de sport sau a unui depozit, magazine sau supermarketuri, teatre sau cinematografe. În aceste zone, purcii ajung în interior de la oamenii care lucrează sau tranzitează zona respectivă, aduși pe haine sau în bagaje. De cele mai multe ori, sunt aduși de persoane care trăiesc în mediul rural și au animale de companie și domestice în curte, deci mai multe zone favorabile dezvoltării și înmulțirii puricilor. Odată ajunși într-un astfel de spațiu în care lumea este doar în trecere, sunt șanse mari să se înmulțească și să devină o adevărată problemă. În aceste cazuri, de multe ori nu există persoane care să raporteze prezența puricilor la primele semne de infestare, ci doar când gradul de infestare ajunge să fie foarte mare.
În zonele mai sus menționate, tratamentul se va efectua la fel ca cel făcut în apartamente, prin pulverizare și nebulizare. Dacă suprafețele sunt mai mari, se poate opta pentru o pompă de spate manuală sau electrică, cu rezervor mai mare, care va ajuta să faceți tratamentul într-un timp mai scurt.
În cazul în care puricii sunt într-o zonă restrânsă, cum ar fi cușca unui câine, o boxă dintr-un subsol sau un colț dintr-un depozit unde au avut cuib pisicile cu pui, se poate utiliza și un insecticid sub formă de pulbere. Acesta se aplică pe toată suprafața podelei și pe obiectele din zona respectivă dacă este posibil, și se lasă pe o perioadă cât mai mare de timp. Insecticidul de contact sub formă de pulbere va fi activ cât timp este pe suprafețe, deci în acest fel, se poate face doar o singură aplicare care va afecta și adulții și ouăle și larvele care se vor dezvolta ulterior, dar condiția este ca în perioada în care este lăsată pulberea pe suprafață să nu intre nimeni acolo, nici oamenii nici animalele. Acest tratament nu este foarte des aplicabil, dar în anumite cazuri poate distruge un cuib fără a fi nevoie de aplicare prin pulverizare sau nebulizare. Insecticidul sub formă de pulbere este I05 PermDust, și poate fi folosit cu un aplicator B&G Dispersor 1150, Duster S sau Duster Mini.
Pe timpul sezonului cald, firmele prestatoare de servicii DDD au destul de multe cereri pentru tratamente împotriva puricilor în subsolurile de bloc, fiind locuri ideale pentru acest dăunător. Aici temperaturile sunt constante, sunt zone în care nu sunt deranjați și găsesc și gazde pe care să le atace și să se hrănească. De obicei, sunt aduși de pisicile fără stăpân care își fac adăpost în subsoluri sau de șobolani care trăiesc în aceste zone. Aici omul ajunge destul de rar, astfel ajung puricii să se înmulțească până când gradul de infestare este foarte mare și reprezintă o adevărată problemă. Sunt cazuri în care sar pe oameni sau pe o gazdă imediat cum ajunge în subsol, deci este foarte important să se facă tratamente constante în aceste zone chiar și preventive dacă există riscul de infestare.
În subsoluri, dacă spațiul este mai mare și obiectele din interior permit, aplicarea se poate face și cu atomizorul. În felul acesta, pulverizarea se va face grosier și va acoperi toate suprafețele, astfel nu va mai fi nevoie și de tratamentul prin nebulizare. În cazuri similare, dacă tratamentul se poate face prin pulverizare cu pompă de joasă presiune pe toate zonele din subsol, fără excepții, nu va mai fi nevoie și de aplicarea ULV suplimentară. În subsoluri, fiind spații cu umiditate ridicată și suprafețe poroase, mai murdare, este indicat să se folosească insecticide cu efect de șoc mai puternic, cu o doză de combatere, nu produse cu remanență. Se va căuta un efect de moment, cu o eficacitate maximă în primele 24-48 de ore.
Se recomandă:
Pe lângă tratamentele chimice în cazul subsolurilor de bloc este foarte important să se scoată toate animalele din interior și să se închidă toate zonele prin care pot să pătrundă. Beneficiarii trebuie să pună plase sau gratii la toate aerisirile, să pună geamuri dacă acestea sunt sparte sau au găuri prin ele și să închidă ușile în permanență. Dacă sunt pisici care și-au făcut adăpost în subsol cu voia locatarilor și nu se dorește scoaterea lor, trebuie tratate cu produse veterinare speciale pentru combaterea puricilor. O soluție cu care se pot îmbăia animalele și se poate aplica și în adăpostul lor este Neostomosan. Cu aceasta veți omorî puricii de pe animale, dar nu va avea rol de prevenție.
Dacă sunt șobolani în subsol, se va face în același timp și un tratament de deratizare, aceștia fiind o sursă de infestare în cazul puricilor. Până nu se va scăpa de problema cu rozătoarele în subsol, nu se va scăpa nici de problema cu puricii, astfel în acest caz tratamentul de deratizare este foarte important și trebuie efectuat în unele cazuri chiar înainte de a face tratamentele împotriva puricilor.
Aparatură recomandată
Pulverizatoare
Generatoare ULV de mână
Atomizoare
Aplicarea prin termonebulizare nu este indicată în cazul puricilor, deoarece ceata creată se ridică de la sol, deci nu va intra în contact cu puricii care stau pe jos sau pe alte obiecte. În cazul aplicării soluțiilor insecticide fără solvenți petrolieri se va obține o ceață caldă mai grea, care se va așeza pe suprafețe până la urmă, dar particula pulverizată în acest fel este foarte mică, având doar un efect de moment.
În cazul puricilor, dispozitivele pentru monitorizare nu sunt indicate. Aceștia se pot prinde pe orice capcană cu adeziv, dar atragerea lor este mai grea deoarece se hrănesc doar cu sânge, astfel, au rezultate doar dacă trec prin zona capcanei și se lipesc în momentul deplasării pe ea. Nu se utilizează dispozitive pentru monitorizare și pentru că prezența acestora este ușor de observat, lăsând urme pe corp sub forma de înțepături și iritând animalele de companie, făcându-le să se scarpine excesiv.
Echipamente de protecție
Fiind tratamente chimice, este important să folosiți un echipament de protecție complet, respectiv combinezon antichimic cu glugă, mască de protecție cu filtre pe toată fața sau semimască cu ochelari de protecție și mănuși de protecție.
În cazul tratamentelor împotriva puricilor, se recomandă să se utilizeze și cizme de cauciuc, care vor veni în continuarea combinezonului de protecție cu elastic în partea de jos astfel încât să nu permită puricilor să ajungă pe operator în timpul intervenției. Pentru aplicarea ULV, filtrele trebuie să fie cu un grad mare de protecție, mai complex pentru gaze, vapori organici, vapori anorganici și particule.
Testează-ți cunoștințele cu ajutorul platformei noastre!
Testează-ți cunoștințele cu ajutorul platformei noastre!
Îți oferim posibilitatea de a-ți evalua și îmbunătăți cunoștințele și abilitățile. Această platformă este concepută pentru a sprijini profesioniștii din pest control în dezvoltarea continuă a competențelor lor și pentru a ne asigura că tu ești mereu la curent cu cele mai recente informații și tehnologii din industrie.
Îți oferim posibilitatea de a-ți evalua și îmbunătăți cunoștințele și abilitățile. Această platformă este concepută pentru a sprijini profesioniștii din pest control în dezvoltarea continuă a competențelor lor și pentru a ne asigura că tu ești mereu la curent cu cele mai recente informații și tehnologii din industrie.
Alegând să-ți verifici cunoștințele dobândite în urma lecțiilor parcurse, contribui la creșterea calității serviciilor tale de control al dăunătorilor și la menținerea unui mediu mai sănătos și mai sigur pentru comunitatea din care faci parte.
Alegând să-ți verifici cunoștințele dobândite în urma lecțiilor parcurse, contribui la creșterea calității serviciilor tale de control al dăunătorilor și la menținerea unui mediu mai sănătos și mai sigur pentru comunitatea din care faci parte.