Contact

Contact

Lecții de Pest Control

Cum scăpăm de muște

Cum scăpăm de muște

  1. Identificarea muștelor, reproducerea acestora și mediul de viață

Muștele fac parte din ordinul Diptera, familia Muscidae, și sunt insecte dăunătoare care își fac simțită prezența în special în sezonul cald. Pot fi întâlnite atât în interior, cât și la exterior, dar cu precădere se dezvoltă în exterior sau în spații semideschise, de unde pătrund în interior.

Ordinul Diptera are peste 120.000 de specii de muște studiate, dar numărul exact al acestora se presupune a fi mult mai mare.

Muștele sunt insecte deranjante, dar și dăunătoare pentru om, întrucât pot depune ouă pe diferite alimente, contaminând mâncarea și devenind vectori pentru transmiterea unor boli în acest fel.

Identificarea muștelor

Având în vedere că sunt insecte ușor de observat, iar zgomotul produs de acestea este sesizabil, prezența unei infestări cu muște poate fi destul de evidentă. Un alt semn al infestării poate fi prezența ouălor sau a larvelor în alimente. Acest lucru se poate întâmpla dacă alimentele nu sunt împachetate și depozitate corespunzător sau sunt lăsate într-un spațiu deschis, deci este important să păstrați normele minime de igienă pentru a evita infestarea.

Familia Muscidae include peste 4000 de specii de insecte, printre care și cele comune, cum ar fi muștele de casă sau muștele de grajd.

Musca domestica (musca de casă comună) este cea mai cunoscută și întâlnită specie din întreaga familie, fiind specia care apare cel mai des în casele oamenilor. Este considerată una dintre cele mai răspândite insecte de pe glob, găsindu-se în toate zonele în care clima îi permite, cu excepția zonelor polare, alpine sau deșerturilor.

Pe lângă musca domestica, în România, mai răspândite sunt și muștele de grajd (Stomoxys calcitrans), care, după cum le spune și numele, apar cu precădere în industria zootehnică, și musca verde (Lucilia sericata), care apare în locurile cu resturi organice, gunoaie sau cadavre de animale și poate fi recunoscută după culoarea verde specifică.

Reproducerea

Musca are patru stadii de dezvoltare, respectiv ou, larvă, pupă și adult, și trăiește aproximativ 30 de zile în stadiul de adult. O femelă adultă de muscă comună depune aproximativ 100 de ouă într-un singur ciclu de reproducere. Pe toată durata vieții, în funcție de disponibilitatea hranei, temperatura sau alte condiții generale de mediu, poate să depună ouă de 6-7 ori. În general, la muște, procesul de dezvoltare complet durează aproximativ 7-10 zile, dar în funcție de temperatura poate ajunge în stadiul de adult și în mai puțin de o săptămână.

Muștele aleg locuri care oferă condiții favorabile pentru dezvoltarea ouălor și a larvelor, cum ar fi:

  • Hrană descompusă: Sunt atrase de materialele organice în descompunere, cum ar fi gunoiul, resturile de alimente sau excremente, fiind ideale pentru furnizarea de hrană necesară larvelor în curs de dezvoltare.

  • Compost: Depun ouăle în compost oferind un mediu bogat de materii organice în descompunere.

  • Gunoiul de grajd: În medii agricole depun ouăle în gunoiul de grajd și se hrănesc cu deșeurile organice din acesta.

  • Zonele cu apă stătută murdară: Pot depune ouăle pe apă murdară sau stagnantă, cum ar fi apa din bălți, canalizare sau scurgeri, găleți cu apă uitate afară. Aceste zone oferă un mediu umed ideal și o sursă de resturi organice cu care se pot hrăni.

  • Deșeuri umane: În locurile cu igienă precară, muștele pot depune ouă în apropierea deșeurilor umane sau în toaletele neînchise.

  • Hrană pentru animale: Pot depune ouăle în hrana animalelor, cum ar fi furaje sau fânul, dar și în vegetația intrată în putrefacție.

  • Substraturile organice din gospodărie. În casele oamenilor pot depune ouăle pe mâncarea neprotejată, gunoiul din bucătărie sau resturile de alimente rămase pe farfurii nespălate.

  • Leșurile animalelor: Muștele de descompunere, precum cele din genul Lucilia, depun ouăle în cadavrele sau lesurile animalelor, larvele hrănindu-se ulterior cu materiile organice în descompunere.

De remarcat că muștele depun ouăle pe materii în descompunere, deci igiena și gestionarea corectă a deșeurilor pot ajuta la reducerea populațiilor de muște și prevenirea infestărilor în gospodării. Musca trăiește oriunde trăiește omul, acolo unde există hrană și deșeuri.

Anatomie

Nicio specie de muscă nu are dinți sau alt organ care să permită masticarea hranei solide, deci acestea consumă doar mâncare lichidă sau granule foarte fine, precum polenul. Preferă materiile organice în curs de descompunere, putând consuma orice tip de aliment, fiind omnivore. Unele specii, cum ar fi Musca de grajd, se hrănesc și cu sângele animalelor de fermă, deci reprezintă un real pericol pentru acestea putând transmite boli în felul acesta. Nu au dinți, dar au o limbă alungită numită proboscis, cu care sug mâncarea ca printr-un pai.

La fel ca fluturii, muștele pot gusta mâncarea folosind picioarele. Acest lucru este posibil pentru că receptorii gustului sunt localizați pe picioarele și părțile lor inferioare, din acest motiv căută să se așeze și să se deplaseze pe cât mai multe obiecte sau zone.

Viteza de deplasare a muștelor comune, în zbor, este de 2 m/s (7-8 km/h), batând din aripi de 200 de ori pe secundă. Au un zbor agil, fiind capabile să efectueze mișcări rapide și schimbări de direcție bruște, care le ajută să evite prădătorii. Muștele sunt capabile să realizeze un zbor stabil și să rămână în aer timp îndelungat, deci pot călători pe distanțe mari în căutare de hrană sau a locurilor în care să-și depună ouăle. Acestea pot chiar zbura înapoi și pot face manevre în aer care par a fi în direcția opusă pentru a evita pericolele și prădătorii.

Ochii muștelor sunt deosebit de adaptați și au o structură complexă care le permite să perceapă pericolele din mediul înconjurător și să detecteze mișcările. Au ochi compuși din mai multe unități mici, fiecare unitate conținând o lentilă și celule senzoriale care detectează lumina, ceea ce le oferă o viziune panoramică a mediului înconjurător. Această viziune la 360 de grade le permite să detecteze cele mai mici mișcări și să observe obiectele din mai multe unghiuri, fiind astfel foarte greu de prins. Ochii muștelor sunt considerați o minune a adaptării în lumea insectelor, jucând un rol important în supraviețuirea lor, găsirea de hrană și evitarea prădătorilor.

Mediul de viață

Musca comună este adesea atrasă de lumină, dar această atracție nu este la fel de puternică precum în cazul altor insecte zburătoare nocturne, cum ar fi molii sau țânțarii. Acest lucru se datorează faptului că muștele sunt active mai mult pe timpul zilei și nu au evoluat să folosească lumina artificială ca principal punct de orientare. Sunt atrase de lumină atunci când există surse artificiale puternice în mediul lor, și lumina naturală este redusă, acesta fiind unul din motivele pentru care ajung în interior pe ferestrele sau ușile deschise.

Muștele comune sunt mai active și ies în căutare de hrană la temperaturi moderate spre ridicate. Temperatura minimă la care muștele sunt active poate varia în funcție de zonă sau mediu, dar în general devin amortite sau chiar inerte la temperaturi de sub 10 grade Celsius. În condiții de temperatură scăzută, metabolismul lor este afectat și încetinit. Cu toate acestea, este de reținut că muștele pot supraviețui și la temperaturi mai scăzute, intrând într-o stare de letargie sau hibernare temporară. Chiar dacă preferă temperaturile mai mari, există și o limită de temperatură superioară la care încep să nu mai fie active. Astfel, la peste 30-35 grade Celsius, preferă să caute zone mai răcoroase unde să se poată ascunde, nu mai sunt la fel de vioaie în căutare de hrană, zona lor de confort fiind undeva între 20 și 30 de grade Celsius.

Muștele, în special muștele comune sau muștele domestice, nu trec prin procesul de hibernare în adevăratul sens al cuvântului pe timpul iernii, așa cum fac alte insecte zburătoare, cum ar fi țânțarii sau albinele. În această perioadă a anului, comportamentul lor se schimbă în funcție de zonă și de temperaturi. Își reduc aproape total activitatea, caută să se adapostească în zone mai calduroase, mai puțin expuse la vânt și frig, cu precădere în interior, cum ar fi în case, în beciuri sau depozite. În această perioadă a anului, și reproducerea lor este redusă, deoarece condițiile nu sunt favorabile pentru dezvoltarea larvelor. Astfel, deși nu sunt active și nu se mai văd pe timpul iernii, muștele nu dispar de tot în această perioadă, doar își reduc activitatea și stau ascunse în zone mai calduroase. Pe măsură ce sezonul cald revine, muștele redevin active și încep să se înmulțească, deci este important să se ia măsuri de prevenție din momentul în care temperaturile încep să crească.

Muștele nu pot emite sunete, deoarece nu au organe de vocalizare. Bazaiala sau zgomotul produs de ele este rezultatul mișcării rapide a aripilor în zbor, cu o frecvență extrem de ridicată, ceea ce creează sunetul caracteristic. În anumite situații de stres sau când sunt perturbate, pot da din aripi mai rapid, ceea ce poate duce la crearea unui zgomot mai intens.

Muștele pot transmite diverse boli, deoarece pot transporta microorganisme de la o sursă la alta. Sunt cunoscute ca vectori potențiali pentru transmiterea unor agenți patogeni, deși nu sunt insecte care să muște sau să caute prezența oamenilor. Principalele boli ce pot fi transmise de muște ar fi:

  • Salmoneloza: Pot transporta bacterii Salmonella de pe suprafețe contaminate sau alimente infectate și le pot depune pe mâncare, ducând la infecții alimentare.

  • Infecții gastrointestinale: Pot transmite bacterii precum E.coli sau Shigella, care pot provoca infecții gastrointestinale grave prin intermediul contaminării alimentelor sau a apei.

  • Conjunctivita bacteriană: Pot contribui la transmiterea bacteriilor care cauzează conjunctivita (inflamația ochilor) atunci când acestea se așază pe ochi sau secreții oculare.

  • Tifos: Pot fi implicate în răspândirea bacteriei Rickettsia, care provoacă tifos, o boală febrilă gravă.

  • Diaree și alte infecții intestinale: Muștele pot transmite și alte bacterii sau paraziți care pot provoca diaree sau alte probleme gastrointestinale.

Este important de menționat că, pe lângă tratamentele de combatere, igiena personală și protecția alimentelor joacă un rol crucial în prevenirea bolilor transmise de muște, majoritatea fiind luate din alimentele din care au consumat muștele sau în care și-au depus ouăle.


  1. Tratamentul de dezinsecție împotriva muștelor

Muștele sunt insecte zburătoare care apar pe perioada sezonului cald, atât în interior, cât și în exterior, deci tratamentele împotriva lor se fac pe o perioadă de 6-7 luni. Este un dăunător foarte răspândit și întâlnit la noi în țară, astfel tratamentele pentru acesta sunt foarte solicitate prestatorilor de servicii DDD. Musca este o insectă supărătoare, care deranjează oamenii, așezându-se și deplasându-se pe diverse părți ale corpului, dar și a obiectelor din jur, zburând haotic prin cameră și zumzăind, dar este și un dăunător igienic care poate transmite boli. Deci pentru muște se vor solicita tratamente atât de persoane fizice deranjate de prezența lor, cât și de persoane juridice din domeniul alimentar, cum ar fi restaurantele, cafenelele, barurile, depozitele alimentare sau spațiile comerciale, dar și în industria animală.

De la primele apariții a muștelor și ulterior pe toată perioada sezonului cald se recomandă să se facă tratamente de dezinsecție cu repetări la aproximativ 3-4 săptămâni, sau mai des în funcție de caz. Tratamentele chimice se pot face cu insecticide de contact sau cu atractant, și suplimentar pentru monitorizare sau ținerea sub control a gradului de infestare se pot folosi capcane cu atractant, adezive sau electroinsecticide. Tratamentul aplicat este asemănător celui efectuat împotriva țânțarilor, având un comportament asemănător, astfel, de multe ori pentru acești doi dăunători intervențiile se fac la pachet.

Tratamentul exterior

Aplicarea insecticidelor de contact se face cu precădere pe exterior, pe zone neacoperite, având doar un efect de șoc, care are ca scop eliminarea unui procent cât mai mare de muște din zonele tratate. Soluțiile se pot aplica cu orice tip de aparatură, dar pentru un efect mai bun este recomandat să se aplice cu atomizorul sau termonebulizatorul în cazul suprafețelor foarte mari. Distanța de pulverizare și puterea este mai mare în felul acesta, soluția pătrunde mai bine prin vegetație, deci tratamentul va avea un randament mai bun.

Pentru suprafețele exterioare mai mici se pot face tratamentele și cu pulverizatorul sau nebulizatorul. Se insista și se efectueaza tratamentul pe exterior chiar și în cazul în care sunt prezente muște doar în interior deoarece întotdeauna acestea ajung în spațiu de afară.

Insecticide

Insecticidele se aplică pe plante, pe copaci, pe pereții din jurul spațiului tratat și pe toate obiectele pe care muștele se pot așeza. Fiind soluții de contact este foarte important să se extindă zona tratată, să se identifice sursa infestării și să se aplice soluția de lucru pe toate suprafețele posibile.

Insecticidele aplicate pe exterior, pe zonele neacoperite, indiferent de formularea lor, își pierd efectul în 1-3 zile de la aplicare, fiind afectate de condițiile meteo nefavorabile, de ploaie, brumă, căldură ridicată, în razele directe ale soarelui sau în condiții de praf. Astfel se recomandă să se utilizeze insecticide cu efect de șoc puternic, iritante, cum ar fi Emulsiile Concentrate (EC) sau Emulsiile în Dispersii Apoase (EW). Se pot utiliza și alte formulări care prin cantitatea de substanță activă sau concentrația de lucru au efect de Knock-Out cât mai puternic. Nu sunt indicate insecticidele sub formă de Suspensii Concentrate (SC), granulele (WG) sau cele sub formă de pulbere (WP), fiind formulări cu remanență, fără miros.

Insecticide de contact

Pe zonele acoperite, suplimentar, se pot utiliza insecticide cu atractant, care se aplică în concentrații mai mari, zonal, din loc în loc. Acestea atrag muștele la consum, chiar și în detrimentul altor alimente, astfel rezultatele sunt mult mai bune și mai rapide, nefiind nevoie ca musca să se așeze întâmplător pe zona pe care s-a aplicat insecticidul de contact.

Insecticidele cu atractant se aplică la 1.5-2 metri înălțime, sub formă de spoturi, la distanțe de 1-2 metri între ele, în zonele în care se observă activitate. Este indicat să se aplice cu un pulverizator de mână, de 1-2 litri, cu o duză cât mai fină, pentru a nu se pierde din soluția de lucru și pentru a se putea aplica izolat, cu precizie. Unele produse se pot face mai concentrat, ca o pastă, pentru aplicare prin pensulare. După o perioadă de 20-30 zile, se pot reactiva doar cu apă pulverizată foarte fin pe zona pe care a fost aplicat anterior insecticidul. Se pot folosi într-un foisor, pe terasa unei case, în grajduri sau pe terasa unui restaurant.

Datorită concentrațiilor mari de lucru, insecticidele cu atractant pot să lase urme sau chiar să păteze zona pe care sunt aplicate, din acest motiv este indicat ca înainte de aplicarea în tot spațiu să se facă un test pe o suprafață mai mică. În general sunt de culoare albă sau maronie, deci se pot aplica pe un perete sau un suport alb, după caz, sau pe un suport de lemn mai închis la culoare, în cazul celor de culoare maro. După consumarea insecticidelor cu atractant, muștele mor pe loc, deci vor cădea chiar în dreptul zonei din care au mâncat, deci nu este indicat să aplicați aceste produse în dreptul meselor sau a zonelor unde se țin alimentele.

Insecticide cu atractant

Larvicide

Pe lângă tratamentele cu insecticide de contact și atractant, în cazul muștelor este indicat să se facă și tratamente cu larvicide. Acestea se aplică direct pe zonele prin care muștele își pot depune ouăle și se pot dezvolta, având efect asupra larvelor, deci reduc gradul de infestare până să apară. Se folosesc și se aplică pe materii organice în descompunere, prin aplicare directă, uniformă, astfel încât soluția pulverizată să acopere și să pătrundă în acestea.

Sunt recomandate cu precădere pentru domeniul zootehnic, unde se vor trata deșeurile animale, compostul, gunoiul de grajd, mâncarea neacoperită, rezervoarele cu dejectii, sau chiar toată suprafața grajdului sau a cotetului. În funcție de caz, se pot folosi și în domeniul alimentar sau casnic, prin aplicarea directă pe gunoaie, pe resturile de mâncare sau pe orice altă materie infestată sau cu risc de infestare.

Electroinsecticide

Pe lângă tratamentele chimice, pentru ținerea sub control a infestării și pentru a prinde muștele care zboară prin spațiu până să intre în contact cu insecticidele, se pot folosi și capcane pentru muște. Acestea pot fi electroinsecticidele, capcane cu atractant sau cu adeziv.

În general, muștele nu sunt atrase de lumină puternică cum sunt atrase alte insecte zburătoare, și în plus acestea sunt insecte cu activitate mai mare în timpul zilei, deci electroinsecticidele nu au cele mai bune rezultate în cazul lor. Dar chiar și așa, se pot monta Fly Killere pe zonele acoperite oferind protecție pentru un spectru mai larg de insecte zburătoare, și chiar și a muștelor, care în zborul haotic acoperă distanțe mari în căutare de hrană, deci inevitabil ajung și în apropierea electroinsecticidelor și se prind în acestea.

Electroinsecticidele se montează la aproximativ 2-2.5 metri înălțime, suspendate de tavan sau prinse pe perete în funcție de aparat, prin zonele prin care pot intra muștele în spațiu sau pe unde se observă constant prezența lor. Se poate opta pentru cele cu grila electrificată în zonele deschise sau cu placă adezivă în zonele mai sensibile, unde nu se dorește ca insectele să cadă pe jos. Pentru eficiență maximă, aparatele trebuie lăsate în funcțiune 24 de ore din 24.

Electroinsecticide cu placă adezivă

Electroinsecticide cu grilă electrificată

Capcane

Capcanele cu atractant pentru muște se bazează pe stilul de viață al acestora și faptul că sunt atrase de materii în descompunere pentru a se hrăni și pentru a depune ouăle. În general, capcanele sunt sub forma unui borcan sau a unei găleți cu orificii tip palnie în partea de sus. Atractantul care se pune în capcană are un miros puternic, înțepător, astfel atrage muștele în zbor de la distanțe de câțiva metri. În momentul în care intră prin orificiile sub forma de palnie sunt prinse în capcană și se îneacă în atractantul lichid. Nu se recomandă utilizarea lor și în interior deoarece atractantul are un miros destul de neplăcut care poate deranja oamenii din zonă. Acestea se pot folosi în jurul unei terase sau a unui foisor, într-un grajd sau pe unde stau animalele, prin vegetație, într-un depozit, sau în orice alte zone în care mirosul atractantului și aspectul capcanei nu deranjează.

Capcanele sunt utilizate pentru ținerea sub control a muștelor, și pentru a le împiedica să ajungă într-o anumită zonă prin plasarea lor în zonele de risc.

Capcane cu atractant

Pentru muște se pot folosi și capcane cu adeziv, sunt sub formă de rolă de diferite dimensiuni. Acestea se pun suspendate în zonele infestate pentru a prinde muștele în zbor. În general au culori stridente sau diferite modele pe ele pentru a atrage muștele vizual, sau suplimentar un atractant inclus în adeziv. Spre deosebire de capcane nu au miros foarte puternic, dar din cauza aspectului inestetic nu se pot folosi în foarte multe zone. Sunt recomandate pentru ferme sau zone mai murdare acoperite, ferite de umiditate.

Capcane cu adeziv

Tratamentul interior

În interior, tratamentul chimic împotriva muștelor se realizează folosind insecticide de contact și atractant.

Insecticide

Pentru tratamentul de contact, se vor folosi insecticide cu rezistență cât mai mare, aplicate prin pulverizare pe toată suprafața pereților și pe toate obiectele pe care se poate aplica soluția de lucru. Această metodă asigură un efect îndelungat, deoarece substanța de lucru creează o peliculă care va acționa în timp. Se recomandă insecticide sub formă de Suspensie Concentrată (SC), granule (WG), pulbere dispersabilă în apă (WP) sau Microcapsulate (CS), fiind formule cu efect pe termen lung. Cu toate acestea, trebuie menționat că mustele vor muri doar atunci când se așează pe suprafețele tratate, ceea ce poate dura un timp. Tratamentul prin pulverizare este potrivit pentru spații în care nu sunt mereu oameni, de exemplu, spații industriale, depozite sau scări de bloc. În astfel de spații, se poate folosi și atomizorul pentru aplicarea grosieră a insecticidului.

Pentru un efect mai rapid, se poate utiliza un tratament prin nebulizare cu un insecticid de șoc, dar acesta va avea un efect de moment. Ceata formată va ucide toate muștele aflate în interior în momentul aplicării, însă efectul tratamentului prin nebulizare va dispărea ulterior. Prin urmare, se recomandă să se combine cu alte tipuri de tratamente, nu ca o soluție independentă.

În cazul muștelor în interior, pentru a obține un efect de șoc și pe termen lung, se folosesc insecticide cu atractant. Acestea atrag muștele la consum atunci când acestea zboară în apropierea zonei tratate. Prin aplicarea sub formă de spoturi, la o distanță de 1-2 metri între ele, muștele vor fi atrase atunci când intră în interior, vor consuma insecticidul și vor muri pe loc, astfel că nu vor mai zbura haotic prin spațiu. Soluția astfel aplicată este activă timp de până la 30 de zile, dar pentru un efect mai bun, se poate reactiva și reîmprospăta cu apă după 2-3 săptămâni.

Insecticidele cu atractant se aplică pe tocul geamurilor și ușilor, pe pereți, pe stâlpii de susținere sau pe orice suprafață care permite aplicarea. La fel ca în cazul tratamentelor pe zone deschise acoperite, este important să testați întâi pe o mică zonă pentru a evita urme sau pete pe pereți. De asemenea, este esențial să aplicați insecticidul astfel încât muștele să nu cadă pe zone nedorite, cum ar fi mesele dintr-un restaurant sau o terasă, aragazul sau locurile de depozitare a alimentelor în bucătărie. De multe ori, zonele în care se poate aplica insecticidul cu atractant sunt limitate, motiv pentru care este recomandat să se aplice în combinație cu tratamentele prin pulverizare și nebulizare.

Aplicarea insecticidelor de tip momeală doar la tocul geamurilor și ușilor nu va împiedica intrarea muștelor în spațiu, doar va reduce numărul acestora, din acest motiv tratamentele trebuie să fie complexe.

Insecticide de contact

Insecticide pentru aplicare cu ULV

Insecticide cu atractant pentru exterior în zonele acoperite

Ca și în cazul tratamentelor de exterior, și în cazul celui interior trebuie distrusă sursa. Astfel, trebuie identificat locul de unde apar muștele, curățat și igienizat pentru a nu mai permite dezvoltarea lor. Pe aceste zone se pot folosi și larvicide care opresc dezvoltarea larvelor de muște, astfel se reduce considerabil gradul de infestare. Dacă în interior sunt probleme cu muștele, se recomandă să se facă tratamentele și pe exterior, dacă este posibil, pentru a distruge și muștele care ar putea să intre în spațiul respectiv.

Deoarece muștele sunt insecte zburătoare care pot parcurge distanțe destul de mari pentru a găsi hrană, nu se poate discuta de un tratament de combatere cu efect 100% în timp, apărând alte muște constant indiferent de tratamentul aplicat. Astfel, când o muscă va intra într-un spațiu interior, se poate să mai fie văzută zburând în încăpere până ajunge la insecticidul aplicat, deci pentru a evita aceste probleme, beneficiarii trebuie să ia unele măsuri de protecție. La geamuri trebuie puse plase împotriva insectelor, ușile să nu stea deschise, toate alimentele în stare de putrefacție să fie aruncate, gunoiul să fie dus constant și pus într-o zonă izolată, etc.

Pentru interior, la fel ca în zonele acoperite din exterior, pentru ținerea sub control a gradului de infestare, se pot monta electroinsecticide, dar cu efecte doar pe anumite perioade ale zilei, respectiv spre seara și la primele ore ale dimineții, când lumina naturală este redusă. Cum muștele sunt insecte mai active pe timpul zilei și sunt obișnuite cu lumina, nu sunt atrase de flykillere de la distanțe foarte mari, dar dacă sunt lăsate în permanență în funcțiune, vor ajuta și vor captura și acest dăunător, pe lângă celelalte insecte zburătoare.

Cum în interior muștele apar în general în domeniul alimentar, sunt recomandate aparatele cu placă adezivă. În cazul celor cu grilă electrificată, există riscul ca insectele să cadă din aparat pe zone nedorite. Se pot utiliza aceleași modele cu placă adezivă recomandate pentru zonele acoperite din exterior.

Capcanele cu atactant, menționate la tratamentele de exterior, se pot folosi în interior doar în spațiile în care nu sunt oameni în permanență sau unde nu deranjează mirosul urât emis de capcană, cum ar fi grajdurile de animale, cotetele de găini, camerele în care se țin gunoiul de gunoi, subsolurile de bloc sau depozitele industriale. Pentru domeniul alimentar, în apartamente, birouri, supermarketuri sau centre comerciale, nu se pot utiliza aceste capcane, fiind concepute pentru exterior sau zone mai murdare. În funcție de caz, dacă nu dăunează estetic, se pot folosi capcanele cu adeziv în aceste domenii, dar doar pentru reducerea și ținerea sub control a gradului de infestare, nu pentru combatere.

Aparatură

Pentru tratamentul împotriva muștelor se poate folosi orice metodă de aplicare, de la pompă de mână până la termonebulizator sau generator ULV de montat pe mașină în cazul tratamentelor pe suprafețe mari, alese în funcție de spațiu și de suprafața zonei care trebuie tratată.

Astfel, pe exterior, în cazul tratamentelor în grădini, terase, parcuri sau alte zone cu vegetație se poate utiliza atomizorul sau termonebulizatorul dacă sunt suprafețe foarte mari. Dacă suprafețele sunt mai mici, de până în 500 metri pătrați, aplicarea se poate face și cu pompă manuală, pompă electrică de spate sau cu nebulizatorul.

În interior, este recomandat ca aplicarea să se facă cu pompele de joasă presiune, respectiv pulverizatoarele manuale de mână sau de spate, aplicarea fiind mai precisă în acest fel. Pe suprafețe mai mari, în spații în care nu sunt obiecte mai sensibile sau alimente, cum ar fi zonele industriale, subsoluri de bloc sau diferite depozite, se pot aplica insecticidele de contact și cu atomizorul.

Pentru aplicarea insecticidelor cu atractant este indicat să folosiți un pulverizator de mână cu volum mic, de 1-2 litri, pentru a nu pierde din substanță pe circuitul de soluție sau pe fundul rezervorului unui pulverizator mai mare. Acestea din urmă se pot folosi și pentru larvicidare în cazul suprafețelor mai mici, zonale. În cazul suprafețelor extinse, larvicidul se poate aplica cu pulverizatorul manual sau electric

Pulverizatoare

Generatoare ULV de mână

Atomizoare

Termonebulizatoare

Echipamente Auto-Purtate

Echipamente de protecție

Fiind tratamente chimice, este important să folosiți un echipament de protecție complet în cazul aplicării insecticidelor împotriva muștelor, respectiv combinezon antichimic, mască de protecție cu filtre pe toată fața sau semimască cu ochelari, și mănuși de protecție. În funcție de caz, se poate opta și pentru cizme de cauciuc sau încălțăminte impermeabilă de protecție.

Chiar și în cazul în care tratamentul se va face cu pompă de mână de 1-2 litri sau pompă manuală de 7-10 litri, cu soluții fără miros, este important să se folosească echipamentul complet de protecție. În timpul aplicării se creează vapori organici și anorganici de soluție care pot intra în contact cu pielea sau îmbrăcămintea, sau chiar pot fi inhalați.

  1. Identificarea muștelor, reproducerea acestora și mediul de viață

Muștele fac parte din ordinul Diptera, familia Muscidae, și sunt insecte dăunătoare care își fac simțită prezența în special în sezonul cald. Pot fi întâlnite atât în interior, cât și la exterior, dar cu precădere se dezvoltă în exterior sau în spații semideschise, de unde pătrund în interior.

Ordinul Diptera are peste 120.000 de specii de muște studiate, dar numărul exact al acestora se presupune a fi mult mai mare.

Muștele sunt insecte deranjante, dar și dăunătoare pentru om, întrucât pot depune ouă pe diferite alimente, contaminând mâncarea și devenind vectori pentru transmiterea unor boli în acest fel.

Identificarea muștelor

Având în vedere că sunt insecte ușor de observat, iar zgomotul produs de acestea este sesizabil, prezența unei infestări cu muște poate fi destul de evidentă. Un alt semn al infestării poate fi prezența ouălor sau a larvelor în alimente. Acest lucru se poate întâmpla dacă alimentele nu sunt împachetate și depozitate corespunzător sau sunt lăsate într-un spațiu deschis, deci este important să păstrați normele minime de igienă pentru a evita infestarea.

Familia Muscidae include peste 4000 de specii de insecte, printre care și cele comune, cum ar fi muștele de casă sau muștele de grajd.

Musca domestica (musca de casă comună) este cea mai cunoscută și întâlnită specie din întreaga familie, fiind specia care apare cel mai des în casele oamenilor. Este considerată una dintre cele mai răspândite insecte de pe glob, găsindu-se în toate zonele în care clima îi permite, cu excepția zonelor polare, alpine sau deșerturilor.

Pe lângă musca domestica, în România, mai răspândite sunt și muștele de grajd (Stomoxys calcitrans), care, după cum le spune și numele, apar cu precădere în industria zootehnică, și musca verde (Lucilia sericata), care apare în locurile cu resturi organice, gunoaie sau cadavre de animale și poate fi recunoscută după culoarea verde specifică.

Reproducerea

Musca are patru stadii de dezvoltare, respectiv ou, larvă, pupă și adult, și trăiește aproximativ 30 de zile în stadiul de adult. O femelă adultă de muscă comună depune aproximativ 100 de ouă într-un singur ciclu de reproducere. Pe toată durata vieții, în funcție de disponibilitatea hranei, temperatura sau alte condiții generale de mediu, poate să depună ouă de 6-7 ori. În general, la muște, procesul de dezvoltare complet durează aproximativ 7-10 zile, dar în funcție de temperatura poate ajunge în stadiul de adult și în mai puțin de o săptămână.

Muștele aleg locuri care oferă condiții favorabile pentru dezvoltarea ouălor și a larvelor, cum ar fi:

  • Hrană descompusă: Sunt atrase de materialele organice în descompunere, cum ar fi gunoiul, resturile de alimente sau excremente, fiind ideale pentru furnizarea de hrană necesară larvelor în curs de dezvoltare.

  • Compost: Depun ouăle în compost oferind un mediu bogat de materii organice în descompunere.

  • Gunoiul de grajd: În medii agricole depun ouăle în gunoiul de grajd și se hrănesc cu deșeurile organice din acesta.

  • Zonele cu apă stătută murdară: Pot depune ouăle pe apă murdară sau stagnantă, cum ar fi apa din bălți, canalizare sau scurgeri, găleți cu apă uitate afară. Aceste zone oferă un mediu umed ideal și o sursă de resturi organice cu care se pot hrăni.

  • Deșeuri umane: În locurile cu igienă precară, muștele pot depune ouă în apropierea deșeurilor umane sau în toaletele neînchise.

  • Hrană pentru animale: Pot depune ouăle în hrana animalelor, cum ar fi furaje sau fânul, dar și în vegetația intrată în putrefacție.

  • Substraturile organice din gospodărie. În casele oamenilor pot depune ouăle pe mâncarea neprotejată, gunoiul din bucătărie sau resturile de alimente rămase pe farfurii nespălate.

  • Leșurile animalelor: Muștele de descompunere, precum cele din genul Lucilia, depun ouăle în cadavrele sau lesurile animalelor, larvele hrănindu-se ulterior cu materiile organice în descompunere.

De remarcat că muștele depun ouăle pe materii în descompunere, deci igiena și gestionarea corectă a deșeurilor pot ajuta la reducerea populațiilor de muște și prevenirea infestărilor în gospodării. Musca trăiește oriunde trăiește omul, acolo unde există hrană și deșeuri.

Anatomie

Nicio specie de muscă nu are dinți sau alt organ care să permită masticarea hranei solide, deci acestea consumă doar mâncare lichidă sau granule foarte fine, precum polenul. Preferă materiile organice în curs de descompunere, putând consuma orice tip de aliment, fiind omnivore. Unele specii, cum ar fi Musca de grajd, se hrănesc și cu sângele animalelor de fermă, deci reprezintă un real pericol pentru acestea putând transmite boli în felul acesta. Nu au dinți, dar au o limbă alungită numită proboscis, cu care sug mâncarea ca printr-un pai.

La fel ca fluturii, muștele pot gusta mâncarea folosind picioarele. Acest lucru este posibil pentru că receptorii gustului sunt localizați pe picioarele și părțile lor inferioare, din acest motiv căută să se așeze și să se deplaseze pe cât mai multe obiecte sau zone.

Viteza de deplasare a muștelor comune, în zbor, este de 2 m/s (7-8 km/h), batând din aripi de 200 de ori pe secundă. Au un zbor agil, fiind capabile să efectueze mișcări rapide și schimbări de direcție bruște, care le ajută să evite prădătorii. Muștele sunt capabile să realizeze un zbor stabil și să rămână în aer timp îndelungat, deci pot călători pe distanțe mari în căutare de hrană sau a locurilor în care să-și depună ouăle. Acestea pot chiar zbura înapoi și pot face manevre în aer care par a fi în direcția opusă pentru a evita pericolele și prădătorii.

Ochii muștelor sunt deosebit de adaptați și au o structură complexă care le permite să perceapă pericolele din mediul înconjurător și să detecteze mișcările. Au ochi compuși din mai multe unități mici, fiecare unitate conținând o lentilă și celule senzoriale care detectează lumina, ceea ce le oferă o viziune panoramică a mediului înconjurător. Această viziune la 360 de grade le permite să detecteze cele mai mici mișcări și să observe obiectele din mai multe unghiuri, fiind astfel foarte greu de prins. Ochii muștelor sunt considerați o minune a adaptării în lumea insectelor, jucând un rol important în supraviețuirea lor, găsirea de hrană și evitarea prădătorilor.

Mediul de viață

Musca comună este adesea atrasă de lumină, dar această atracție nu este la fel de puternică precum în cazul altor insecte zburătoare nocturne, cum ar fi molii sau țânțarii. Acest lucru se datorează faptului că muștele sunt active mai mult pe timpul zilei și nu au evoluat să folosească lumina artificială ca principal punct de orientare. Sunt atrase de lumină atunci când există surse artificiale puternice în mediul lor, și lumina naturală este redusă, acesta fiind unul din motivele pentru care ajung în interior pe ferestrele sau ușile deschise.

Muștele comune sunt mai active și ies în căutare de hrană la temperaturi moderate spre ridicate. Temperatura minimă la care muștele sunt active poate varia în funcție de zonă sau mediu, dar în general devin amortite sau chiar inerte la temperaturi de sub 10 grade Celsius. În condiții de temperatură scăzută, metabolismul lor este afectat și încetinit. Cu toate acestea, este de reținut că muștele pot supraviețui și la temperaturi mai scăzute, intrând într-o stare de letargie sau hibernare temporară. Chiar dacă preferă temperaturile mai mari, există și o limită de temperatură superioară la care încep să nu mai fie active. Astfel, la peste 30-35 grade Celsius, preferă să caute zone mai răcoroase unde să se poată ascunde, nu mai sunt la fel de vioaie în căutare de hrană, zona lor de confort fiind undeva între 20 și 30 de grade Celsius.

Muștele, în special muștele comune sau muștele domestice, nu trec prin procesul de hibernare în adevăratul sens al cuvântului pe timpul iernii, așa cum fac alte insecte zburătoare, cum ar fi țânțarii sau albinele. În această perioadă a anului, comportamentul lor se schimbă în funcție de zonă și de temperaturi. Își reduc aproape total activitatea, caută să se adapostească în zone mai calduroase, mai puțin expuse la vânt și frig, cu precădere în interior, cum ar fi în case, în beciuri sau depozite. În această perioadă a anului, și reproducerea lor este redusă, deoarece condițiile nu sunt favorabile pentru dezvoltarea larvelor. Astfel, deși nu sunt active și nu se mai văd pe timpul iernii, muștele nu dispar de tot în această perioadă, doar își reduc activitatea și stau ascunse în zone mai calduroase. Pe măsură ce sezonul cald revine, muștele redevin active și încep să se înmulțească, deci este important să se ia măsuri de prevenție din momentul în care temperaturile încep să crească.

Muștele nu pot emite sunete, deoarece nu au organe de vocalizare. Bazaiala sau zgomotul produs de ele este rezultatul mișcării rapide a aripilor în zbor, cu o frecvență extrem de ridicată, ceea ce creează sunetul caracteristic. În anumite situații de stres sau când sunt perturbate, pot da din aripi mai rapid, ceea ce poate duce la crearea unui zgomot mai intens.

Muștele pot transmite diverse boli, deoarece pot transporta microorganisme de la o sursă la alta. Sunt cunoscute ca vectori potențiali pentru transmiterea unor agenți patogeni, deși nu sunt insecte care să muște sau să caute prezența oamenilor. Principalele boli ce pot fi transmise de muște ar fi:

  • Salmoneloza: Pot transporta bacterii Salmonella de pe suprafețe contaminate sau alimente infectate și le pot depune pe mâncare, ducând la infecții alimentare.

  • Infecții gastrointestinale: Pot transmite bacterii precum E.coli sau Shigella, care pot provoca infecții gastrointestinale grave prin intermediul contaminării alimentelor sau a apei.

  • Conjunctivita bacteriană: Pot contribui la transmiterea bacteriilor care cauzează conjunctivita (inflamația ochilor) atunci când acestea se așază pe ochi sau secreții oculare.

  • Tifos: Pot fi implicate în răspândirea bacteriei Rickettsia, care provoacă tifos, o boală febrilă gravă.

  • Diaree și alte infecții intestinale: Muștele pot transmite și alte bacterii sau paraziți care pot provoca diaree sau alte probleme gastrointestinale.

Este important de menționat că, pe lângă tratamentele de combatere, igiena personală și protecția alimentelor joacă un rol crucial în prevenirea bolilor transmise de muște, majoritatea fiind luate din alimentele din care au consumat muștele sau în care și-au depus ouăle.


  1. Tratamentul de dezinsecție împotriva muștelor

Muștele sunt insecte zburătoare care apar pe perioada sezonului cald, atât în interior, cât și în exterior, deci tratamentele împotriva lor se fac pe o perioadă de 6-7 luni. Este un dăunător foarte răspândit și întâlnit la noi în țară, astfel tratamentele pentru acesta sunt foarte solicitate prestatorilor de servicii DDD. Musca este o insectă supărătoare, care deranjează oamenii, așezându-se și deplasându-se pe diverse părți ale corpului, dar și a obiectelor din jur, zburând haotic prin cameră și zumzăind, dar este și un dăunător igienic care poate transmite boli. Deci pentru muște se vor solicita tratamente atât de persoane fizice deranjate de prezența lor, cât și de persoane juridice din domeniul alimentar, cum ar fi restaurantele, cafenelele, barurile, depozitele alimentare sau spațiile comerciale, dar și în industria animală.

De la primele apariții a muștelor și ulterior pe toată perioada sezonului cald se recomandă să se facă tratamente de dezinsecție cu repetări la aproximativ 3-4 săptămâni, sau mai des în funcție de caz. Tratamentele chimice se pot face cu insecticide de contact sau cu atractant, și suplimentar pentru monitorizare sau ținerea sub control a gradului de infestare se pot folosi capcane cu atractant, adezive sau electroinsecticide. Tratamentul aplicat este asemănător celui efectuat împotriva țânțarilor, având un comportament asemănător, astfel, de multe ori pentru acești doi dăunători intervențiile se fac la pachet.

Tratamentul exterior

Aplicarea insecticidelor de contact se face cu precădere pe exterior, pe zone neacoperite, având doar un efect de șoc, care are ca scop eliminarea unui procent cât mai mare de muște din zonele tratate. Soluțiile se pot aplica cu orice tip de aparatură, dar pentru un efect mai bun este recomandat să se aplice cu atomizorul sau termonebulizatorul în cazul suprafețelor foarte mari. Distanța de pulverizare și puterea este mai mare în felul acesta, soluția pătrunde mai bine prin vegetație, deci tratamentul va avea un randament mai bun.

Pentru suprafețele exterioare mai mici se pot face tratamentele și cu pulverizatorul sau nebulizatorul. Se insista și se efectueaza tratamentul pe exterior chiar și în cazul în care sunt prezente muște doar în interior deoarece întotdeauna acestea ajung în spațiu de afară.

Insecticide

Insecticidele se aplică pe plante, pe copaci, pe pereții din jurul spațiului tratat și pe toate obiectele pe care muștele se pot așeza. Fiind soluții de contact este foarte important să se extindă zona tratată, să se identifice sursa infestării și să se aplice soluția de lucru pe toate suprafețele posibile.

Insecticidele aplicate pe exterior, pe zonele neacoperite, indiferent de formularea lor, își pierd efectul în 1-3 zile de la aplicare, fiind afectate de condițiile meteo nefavorabile, de ploaie, brumă, căldură ridicată, în razele directe ale soarelui sau în condiții de praf. Astfel se recomandă să se utilizeze insecticide cu efect de șoc puternic, iritante, cum ar fi Emulsiile Concentrate (EC) sau Emulsiile în Dispersii Apoase (EW). Se pot utiliza și alte formulări care prin cantitatea de substanță activă sau concentrația de lucru au efect de Knock-Out cât mai puternic. Nu sunt indicate insecticidele sub formă de Suspensii Concentrate (SC), granulele (WG) sau cele sub formă de pulbere (WP), fiind formulări cu remanență, fără miros.

Insecticide de contact

Pe zonele acoperite, suplimentar, se pot utiliza insecticide cu atractant, care se aplică în concentrații mai mari, zonal, din loc în loc. Acestea atrag muștele la consum, chiar și în detrimentul altor alimente, astfel rezultatele sunt mult mai bune și mai rapide, nefiind nevoie ca musca să se așeze întâmplător pe zona pe care s-a aplicat insecticidul de contact.

Insecticidele cu atractant se aplică la 1.5-2 metri înălțime, sub formă de spoturi, la distanțe de 1-2 metri între ele, în zonele în care se observă activitate. Este indicat să se aplice cu un pulverizator de mână, de 1-2 litri, cu o duză cât mai fină, pentru a nu se pierde din soluția de lucru și pentru a se putea aplica izolat, cu precizie. Unele produse se pot face mai concentrat, ca o pastă, pentru aplicare prin pensulare. După o perioadă de 20-30 zile, se pot reactiva doar cu apă pulverizată foarte fin pe zona pe care a fost aplicat anterior insecticidul. Se pot folosi într-un foisor, pe terasa unei case, în grajduri sau pe terasa unui restaurant.

Datorită concentrațiilor mari de lucru, insecticidele cu atractant pot să lase urme sau chiar să păteze zona pe care sunt aplicate, din acest motiv este indicat ca înainte de aplicarea în tot spațiu să se facă un test pe o suprafață mai mică. În general sunt de culoare albă sau maronie, deci se pot aplica pe un perete sau un suport alb, după caz, sau pe un suport de lemn mai închis la culoare, în cazul celor de culoare maro. După consumarea insecticidelor cu atractant, muștele mor pe loc, deci vor cădea chiar în dreptul zonei din care au mâncat, deci nu este indicat să aplicați aceste produse în dreptul meselor sau a zonelor unde se țin alimentele.

Insecticide cu atractant

Larvicide

Pe lângă tratamentele cu insecticide de contact și atractant, în cazul muștelor este indicat să se facă și tratamente cu larvicide. Acestea se aplică direct pe zonele prin care muștele își pot depune ouăle și se pot dezvolta, având efect asupra larvelor, deci reduc gradul de infestare până să apară. Se folosesc și se aplică pe materii organice în descompunere, prin aplicare directă, uniformă, astfel încât soluția pulverizată să acopere și să pătrundă în acestea.

Sunt recomandate cu precădere pentru domeniul zootehnic, unde se vor trata deșeurile animale, compostul, gunoiul de grajd, mâncarea neacoperită, rezervoarele cu dejectii, sau chiar toată suprafața grajdului sau a cotetului. În funcție de caz, se pot folosi și în domeniul alimentar sau casnic, prin aplicarea directă pe gunoaie, pe resturile de mâncare sau pe orice altă materie infestată sau cu risc de infestare.

Electroinsecticide

Pe lângă tratamentele chimice, pentru ținerea sub control a infestării și pentru a prinde muștele care zboară prin spațiu până să intre în contact cu insecticidele, se pot folosi și capcane pentru muște. Acestea pot fi electroinsecticidele, capcane cu atractant sau cu adeziv.

În general, muștele nu sunt atrase de lumină puternică cum sunt atrase alte insecte zburătoare, și în plus acestea sunt insecte cu activitate mai mare în timpul zilei, deci electroinsecticidele nu au cele mai bune rezultate în cazul lor. Dar chiar și așa, se pot monta Fly Killere pe zonele acoperite oferind protecție pentru un spectru mai larg de insecte zburătoare, și chiar și a muștelor, care în zborul haotic acoperă distanțe mari în căutare de hrană, deci inevitabil ajung și în apropierea electroinsecticidelor și se prind în acestea.

Electroinsecticidele se montează la aproximativ 2-2.5 metri înălțime, suspendate de tavan sau prinse pe perete în funcție de aparat, prin zonele prin care pot intra muștele în spațiu sau pe unde se observă constant prezența lor. Se poate opta pentru cele cu grila electrificată în zonele deschise sau cu placă adezivă în zonele mai sensibile, unde nu se dorește ca insectele să cadă pe jos. Pentru eficiență maximă, aparatele trebuie lăsate în funcțiune 24 de ore din 24.

Electroinsecticide cu placă adezivă

Electroinsecticide cu grilă electrificată

Capcane

Capcanele cu atractant pentru muște se bazează pe stilul de viață al acestora și faptul că sunt atrase de materii în descompunere pentru a se hrăni și pentru a depune ouăle. În general, capcanele sunt sub forma unui borcan sau a unei găleți cu orificii tip palnie în partea de sus. Atractantul care se pune în capcană are un miros puternic, înțepător, astfel atrage muștele în zbor de la distanțe de câțiva metri. În momentul în care intră prin orificiile sub forma de palnie sunt prinse în capcană și se îneacă în atractantul lichid. Nu se recomandă utilizarea lor și în interior deoarece atractantul are un miros destul de neplăcut care poate deranja oamenii din zonă. Acestea se pot folosi în jurul unei terase sau a unui foisor, într-un grajd sau pe unde stau animalele, prin vegetație, într-un depozit, sau în orice alte zone în care mirosul atractantului și aspectul capcanei nu deranjează.

Capcanele sunt utilizate pentru ținerea sub control a muștelor, și pentru a le împiedica să ajungă într-o anumită zonă prin plasarea lor în zonele de risc.

Capcane cu atractant

Pentru muște se pot folosi și capcane cu adeziv, sunt sub formă de rolă de diferite dimensiuni. Acestea se pun suspendate în zonele infestate pentru a prinde muștele în zbor. În general au culori stridente sau diferite modele pe ele pentru a atrage muștele vizual, sau suplimentar un atractant inclus în adeziv. Spre deosebire de capcane nu au miros foarte puternic, dar din cauza aspectului inestetic nu se pot folosi în foarte multe zone. Sunt recomandate pentru ferme sau zone mai murdare acoperite, ferite de umiditate.

Capcane cu adeziv

Tratamentul interior

În interior, tratamentul chimic împotriva muștelor se realizează folosind insecticide de contact și atractant.

Insecticide

Pentru tratamentul de contact, se vor folosi insecticide cu rezistență cât mai mare, aplicate prin pulverizare pe toată suprafața pereților și pe toate obiectele pe care se poate aplica soluția de lucru. Această metodă asigură un efect îndelungat, deoarece substanța de lucru creează o peliculă care va acționa în timp. Se recomandă insecticide sub formă de Suspensie Concentrată (SC), granule (WG), pulbere dispersabilă în apă (WP) sau Microcapsulate (CS), fiind formule cu efect pe termen lung. Cu toate acestea, trebuie menționat că mustele vor muri doar atunci când se așează pe suprafețele tratate, ceea ce poate dura un timp. Tratamentul prin pulverizare este potrivit pentru spații în care nu sunt mereu oameni, de exemplu, spații industriale, depozite sau scări de bloc. În astfel de spații, se poate folosi și atomizorul pentru aplicarea grosieră a insecticidului.

Pentru un efect mai rapid, se poate utiliza un tratament prin nebulizare cu un insecticid de șoc, dar acesta va avea un efect de moment. Ceata formată va ucide toate muștele aflate în interior în momentul aplicării, însă efectul tratamentului prin nebulizare va dispărea ulterior. Prin urmare, se recomandă să se combine cu alte tipuri de tratamente, nu ca o soluție independentă.

În cazul muștelor în interior, pentru a obține un efect de șoc și pe termen lung, se folosesc insecticide cu atractant. Acestea atrag muștele la consum atunci când acestea zboară în apropierea zonei tratate. Prin aplicarea sub formă de spoturi, la o distanță de 1-2 metri între ele, muștele vor fi atrase atunci când intră în interior, vor consuma insecticidul și vor muri pe loc, astfel că nu vor mai zbura haotic prin spațiu. Soluția astfel aplicată este activă timp de până la 30 de zile, dar pentru un efect mai bun, se poate reactiva și reîmprospăta cu apă după 2-3 săptămâni.

Insecticidele cu atractant se aplică pe tocul geamurilor și ușilor, pe pereți, pe stâlpii de susținere sau pe orice suprafață care permite aplicarea. La fel ca în cazul tratamentelor pe zone deschise acoperite, este important să testați întâi pe o mică zonă pentru a evita urme sau pete pe pereți. De asemenea, este esențial să aplicați insecticidul astfel încât muștele să nu cadă pe zone nedorite, cum ar fi mesele dintr-un restaurant sau o terasă, aragazul sau locurile de depozitare a alimentelor în bucătărie. De multe ori, zonele în care se poate aplica insecticidul cu atractant sunt limitate, motiv pentru care este recomandat să se aplice în combinație cu tratamentele prin pulverizare și nebulizare.

Aplicarea insecticidelor de tip momeală doar la tocul geamurilor și ușilor nu va împiedica intrarea muștelor în spațiu, doar va reduce numărul acestora, din acest motiv tratamentele trebuie să fie complexe.

Insecticide de contact

Insecticide pentru aplicare cu ULV

Insecticide cu atractant pentru exterior în zonele acoperite

Ca și în cazul tratamentelor de exterior, și în cazul celui interior trebuie distrusă sursa. Astfel, trebuie identificat locul de unde apar muștele, curățat și igienizat pentru a nu mai permite dezvoltarea lor. Pe aceste zone se pot folosi și larvicide care opresc dezvoltarea larvelor de muște, astfel se reduce considerabil gradul de infestare. Dacă în interior sunt probleme cu muștele, se recomandă să se facă tratamentele și pe exterior, dacă este posibil, pentru a distruge și muștele care ar putea să intre în spațiul respectiv.

Deoarece muștele sunt insecte zburătoare care pot parcurge distanțe destul de mari pentru a găsi hrană, nu se poate discuta de un tratament de combatere cu efect 100% în timp, apărând alte muște constant indiferent de tratamentul aplicat. Astfel, când o muscă va intra într-un spațiu interior, se poate să mai fie văzută zburând în încăpere până ajunge la insecticidul aplicat, deci pentru a evita aceste probleme, beneficiarii trebuie să ia unele măsuri de protecție. La geamuri trebuie puse plase împotriva insectelor, ușile să nu stea deschise, toate alimentele în stare de putrefacție să fie aruncate, gunoiul să fie dus constant și pus într-o zonă izolată, etc.

Pentru interior, la fel ca în zonele acoperite din exterior, pentru ținerea sub control a gradului de infestare, se pot monta electroinsecticide, dar cu efecte doar pe anumite perioade ale zilei, respectiv spre seara și la primele ore ale dimineții, când lumina naturală este redusă. Cum muștele sunt insecte mai active pe timpul zilei și sunt obișnuite cu lumina, nu sunt atrase de flykillere de la distanțe foarte mari, dar dacă sunt lăsate în permanență în funcțiune, vor ajuta și vor captura și acest dăunător, pe lângă celelalte insecte zburătoare.

Cum în interior muștele apar în general în domeniul alimentar, sunt recomandate aparatele cu placă adezivă. În cazul celor cu grilă electrificată, există riscul ca insectele să cadă din aparat pe zone nedorite. Se pot utiliza aceleași modele cu placă adezivă recomandate pentru zonele acoperite din exterior.

Capcanele cu atactant, menționate la tratamentele de exterior, se pot folosi în interior doar în spațiile în care nu sunt oameni în permanență sau unde nu deranjează mirosul urât emis de capcană, cum ar fi grajdurile de animale, cotetele de găini, camerele în care se țin gunoiul de gunoi, subsolurile de bloc sau depozitele industriale. Pentru domeniul alimentar, în apartamente, birouri, supermarketuri sau centre comerciale, nu se pot utiliza aceste capcane, fiind concepute pentru exterior sau zone mai murdare. În funcție de caz, dacă nu dăunează estetic, se pot folosi capcanele cu adeziv în aceste domenii, dar doar pentru reducerea și ținerea sub control a gradului de infestare, nu pentru combatere.

Aparatură

Pentru tratamentul împotriva muștelor se poate folosi orice metodă de aplicare, de la pompă de mână până la termonebulizator sau generator ULV de montat pe mașină în cazul tratamentelor pe suprafețe mari, alese în funcție de spațiu și de suprafața zonei care trebuie tratată.

Astfel, pe exterior, în cazul tratamentelor în grădini, terase, parcuri sau alte zone cu vegetație se poate utiliza atomizorul sau termonebulizatorul dacă sunt suprafețe foarte mari. Dacă suprafețele sunt mai mici, de până în 500 metri pătrați, aplicarea se poate face și cu pompă manuală, pompă electrică de spate sau cu nebulizatorul.

În interior, este recomandat ca aplicarea să se facă cu pompele de joasă presiune, respectiv pulverizatoarele manuale de mână sau de spate, aplicarea fiind mai precisă în acest fel. Pe suprafețe mai mari, în spații în care nu sunt obiecte mai sensibile sau alimente, cum ar fi zonele industriale, subsoluri de bloc sau diferite depozite, se pot aplica insecticidele de contact și cu atomizorul.

Pentru aplicarea insecticidelor cu atractant este indicat să folosiți un pulverizator de mână cu volum mic, de 1-2 litri, pentru a nu pierde din substanță pe circuitul de soluție sau pe fundul rezervorului unui pulverizator mai mare. Acestea din urmă se pot folosi și pentru larvicidare în cazul suprafețelor mai mici, zonale. În cazul suprafețelor extinse, larvicidul se poate aplica cu pulverizatorul manual sau electric

Pulverizatoare

Generatoare ULV de mână

Atomizoare

Termonebulizatoare

Echipamente Auto-Purtate

Echipamente de protecție

Fiind tratamente chimice, este important să folosiți un echipament de protecție complet în cazul aplicării insecticidelor împotriva muștelor, respectiv combinezon antichimic, mască de protecție cu filtre pe toată fața sau semimască cu ochelari, și mănuși de protecție. În funcție de caz, se poate opta și pentru cizme de cauciuc sau încălțăminte impermeabilă de protecție.

Chiar și în cazul în care tratamentul se va face cu pompă de mână de 1-2 litri sau pompă manuală de 7-10 litri, cu soluții fără miros, este important să se folosească echipamentul complet de protecție. În timpul aplicării se creează vapori organici și anorganici de soluție care pot intra în contact cu pielea sau îmbrăcămintea, sau chiar pot fi inhalați.

  1. Identificarea muștelor, reproducerea acestora și mediul de viață

Muștele fac parte din ordinul Diptera, familia Muscidae, și sunt insecte dăunătoare care își fac simțită prezența în special în sezonul cald. Pot fi întâlnite atât în interior, cât și la exterior, dar cu precădere se dezvoltă în exterior sau în spații semideschise, de unde pătrund în interior.

Ordinul Diptera are peste 120.000 de specii de muște studiate, dar numărul exact al acestora se presupune a fi mult mai mare.

Muștele sunt insecte deranjante, dar și dăunătoare pentru om, întrucât pot depune ouă pe diferite alimente, contaminând mâncarea și devenind vectori pentru transmiterea unor boli în acest fel.

Identificarea muștelor

Având în vedere că sunt insecte ușor de observat, iar zgomotul produs de acestea este sesizabil, prezența unei infestări cu muște poate fi destul de evidentă. Un alt semn al infestării poate fi prezența ouălor sau a larvelor în alimente. Acest lucru se poate întâmpla dacă alimentele nu sunt împachetate și depozitate corespunzător sau sunt lăsate într-un spațiu deschis, deci este important să păstrați normele minime de igienă pentru a evita infestarea.

Familia Muscidae include peste 4000 de specii de insecte, printre care și cele comune, cum ar fi muștele de casă sau muștele de grajd.

Musca domestica (musca de casă comună) este cea mai cunoscută și întâlnită specie din întreaga familie, fiind specia care apare cel mai des în casele oamenilor. Este considerată una dintre cele mai răspândite insecte de pe glob, găsindu-se în toate zonele în care clima îi permite, cu excepția zonelor polare, alpine sau deșerturilor.

Pe lângă musca domestica, în România, mai răspândite sunt și muștele de grajd (Stomoxys calcitrans), care, după cum le spune și numele, apar cu precădere în industria zootehnică, și musca verde (Lucilia sericata), care apare în locurile cu resturi organice, gunoaie sau cadavre de animale și poate fi recunoscută după culoarea verde specifică.

Reproducerea

Musca are patru stadii de dezvoltare, respectiv ou, larvă, pupă și adult, și trăiește aproximativ 30 de zile în stadiul de adult. O femelă adultă de muscă comună depune aproximativ 100 de ouă într-un singur ciclu de reproducere. Pe toată durata vieții, în funcție de disponibilitatea hranei, temperatura sau alte condiții generale de mediu, poate să depună ouă de 6-7 ori. În general, la muște, procesul de dezvoltare complet durează aproximativ 7-10 zile, dar în funcție de temperatura poate ajunge în stadiul de adult și în mai puțin de o săptămână.

Muștele aleg locuri care oferă condiții favorabile pentru dezvoltarea ouălor și a larvelor, cum ar fi:

  • Hrană descompusă: Sunt atrase de materialele organice în descompunere, cum ar fi gunoiul, resturile de alimente sau excremente, fiind ideale pentru furnizarea de hrană necesară larvelor în curs de dezvoltare.

  • Compost: Depun ouăle în compost oferind un mediu bogat de materii organice în descompunere.

  • Gunoiul de grajd: În medii agricole depun ouăle în gunoiul de grajd și se hrănesc cu deșeurile organice din acesta.

  • Zonele cu apă stătută murdară: Pot depune ouăle pe apă murdară sau stagnantă, cum ar fi apa din bălți, canalizare sau scurgeri, găleți cu apă uitate afară. Aceste zone oferă un mediu umed ideal și o sursă de resturi organice cu care se pot hrăni.

  • Deșeuri umane: În locurile cu igienă precară, muștele pot depune ouă în apropierea deșeurilor umane sau în toaletele neînchise.

  • Hrană pentru animale: Pot depune ouăle în hrana animalelor, cum ar fi furaje sau fânul, dar și în vegetația intrată în putrefacție.

  • Substraturile organice din gospodărie. În casele oamenilor pot depune ouăle pe mâncarea neprotejată, gunoiul din bucătărie sau resturile de alimente rămase pe farfurii nespălate.

  • Leșurile animalelor: Muștele de descompunere, precum cele din genul Lucilia, depun ouăle în cadavrele sau lesurile animalelor, larvele hrănindu-se ulterior cu materiile organice în descompunere.

De remarcat că muștele depun ouăle pe materii în descompunere, deci igiena și gestionarea corectă a deșeurilor pot ajuta la reducerea populațiilor de muște și prevenirea infestărilor în gospodării. Musca trăiește oriunde trăiește omul, acolo unde există hrană și deșeuri.

Anatomie

Nicio specie de muscă nu are dinți sau alt organ care să permită masticarea hranei solide, deci acestea consumă doar mâncare lichidă sau granule foarte fine, precum polenul. Preferă materiile organice în curs de descompunere, putând consuma orice tip de aliment, fiind omnivore. Unele specii, cum ar fi Musca de grajd, se hrănesc și cu sângele animalelor de fermă, deci reprezintă un real pericol pentru acestea putând transmite boli în felul acesta. Nu au dinți, dar au o limbă alungită numită proboscis, cu care sug mâncarea ca printr-un pai.

La fel ca fluturii, muștele pot gusta mâncarea folosind picioarele. Acest lucru este posibil pentru că receptorii gustului sunt localizați pe picioarele și părțile lor inferioare, din acest motiv căută să se așeze și să se deplaseze pe cât mai multe obiecte sau zone.

Viteza de deplasare a muștelor comune, în zbor, este de 2 m/s (7-8 km/h), batând din aripi de 200 de ori pe secundă. Au un zbor agil, fiind capabile să efectueze mișcări rapide și schimbări de direcție bruște, care le ajută să evite prădătorii. Muștele sunt capabile să realizeze un zbor stabil și să rămână în aer timp îndelungat, deci pot călători pe distanțe mari în căutare de hrană sau a locurilor în care să-și depună ouăle. Acestea pot chiar zbura înapoi și pot face manevre în aer care par a fi în direcția opusă pentru a evita pericolele și prădătorii.

Ochii muștelor sunt deosebit de adaptați și au o structură complexă care le permite să perceapă pericolele din mediul înconjurător și să detecteze mișcările. Au ochi compuși din mai multe unități mici, fiecare unitate conținând o lentilă și celule senzoriale care detectează lumina, ceea ce le oferă o viziune panoramică a mediului înconjurător. Această viziune la 360 de grade le permite să detecteze cele mai mici mișcări și să observe obiectele din mai multe unghiuri, fiind astfel foarte greu de prins. Ochii muștelor sunt considerați o minune a adaptării în lumea insectelor, jucând un rol important în supraviețuirea lor, găsirea de hrană și evitarea prădătorilor.

Mediul de viață

Musca comună este adesea atrasă de lumină, dar această atracție nu este la fel de puternică precum în cazul altor insecte zburătoare nocturne, cum ar fi molii sau țânțarii. Acest lucru se datorează faptului că muștele sunt active mai mult pe timpul zilei și nu au evoluat să folosească lumina artificială ca principal punct de orientare. Sunt atrase de lumină atunci când există surse artificiale puternice în mediul lor, și lumina naturală este redusă, acesta fiind unul din motivele pentru care ajung în interior pe ferestrele sau ușile deschise.

Muștele comune sunt mai active și ies în căutare de hrană la temperaturi moderate spre ridicate. Temperatura minimă la care muștele sunt active poate varia în funcție de zonă sau mediu, dar în general devin amortite sau chiar inerte la temperaturi de sub 10 grade Celsius. În condiții de temperatură scăzută, metabolismul lor este afectat și încetinit. Cu toate acestea, este de reținut că muștele pot supraviețui și la temperaturi mai scăzute, intrând într-o stare de letargie sau hibernare temporară. Chiar dacă preferă temperaturile mai mari, există și o limită de temperatură superioară la care încep să nu mai fie active. Astfel, la peste 30-35 grade Celsius, preferă să caute zone mai răcoroase unde să se poată ascunde, nu mai sunt la fel de vioaie în căutare de hrană, zona lor de confort fiind undeva între 20 și 30 de grade Celsius.

Muștele, în special muștele comune sau muștele domestice, nu trec prin procesul de hibernare în adevăratul sens al cuvântului pe timpul iernii, așa cum fac alte insecte zburătoare, cum ar fi țânțarii sau albinele. În această perioadă a anului, comportamentul lor se schimbă în funcție de zonă și de temperaturi. Își reduc aproape total activitatea, caută să se adapostească în zone mai calduroase, mai puțin expuse la vânt și frig, cu precădere în interior, cum ar fi în case, în beciuri sau depozite. În această perioadă a anului, și reproducerea lor este redusă, deoarece condițiile nu sunt favorabile pentru dezvoltarea larvelor. Astfel, deși nu sunt active și nu se mai văd pe timpul iernii, muștele nu dispar de tot în această perioadă, doar își reduc activitatea și stau ascunse în zone mai calduroase. Pe măsură ce sezonul cald revine, muștele redevin active și încep să se înmulțească, deci este important să se ia măsuri de prevenție din momentul în care temperaturile încep să crească.

Muștele nu pot emite sunete, deoarece nu au organe de vocalizare. Bazaiala sau zgomotul produs de ele este rezultatul mișcării rapide a aripilor în zbor, cu o frecvență extrem de ridicată, ceea ce creează sunetul caracteristic. În anumite situații de stres sau când sunt perturbate, pot da din aripi mai rapid, ceea ce poate duce la crearea unui zgomot mai intens.

Muștele pot transmite diverse boli, deoarece pot transporta microorganisme de la o sursă la alta. Sunt cunoscute ca vectori potențiali pentru transmiterea unor agenți patogeni, deși nu sunt insecte care să muște sau să caute prezența oamenilor. Principalele boli ce pot fi transmise de muște ar fi:

  • Salmoneloza: Pot transporta bacterii Salmonella de pe suprafețe contaminate sau alimente infectate și le pot depune pe mâncare, ducând la infecții alimentare.

  • Infecții gastrointestinale: Pot transmite bacterii precum E.coli sau Shigella, care pot provoca infecții gastrointestinale grave prin intermediul contaminării alimentelor sau a apei.

  • Conjunctivita bacteriană: Pot contribui la transmiterea bacteriilor care cauzează conjunctivita (inflamația ochilor) atunci când acestea se așază pe ochi sau secreții oculare.

  • Tifos: Pot fi implicate în răspândirea bacteriei Rickettsia, care provoacă tifos, o boală febrilă gravă.

  • Diaree și alte infecții intestinale: Muștele pot transmite și alte bacterii sau paraziți care pot provoca diaree sau alte probleme gastrointestinale.

Este important de menționat că, pe lângă tratamentele de combatere, igiena personală și protecția alimentelor joacă un rol crucial în prevenirea bolilor transmise de muște, majoritatea fiind luate din alimentele din care au consumat muștele sau în care și-au depus ouăle.


  1. Tratamentul de dezinsecție împotriva muștelor

Muștele sunt insecte zburătoare care apar pe perioada sezonului cald, atât în interior, cât și în exterior, deci tratamentele împotriva lor se fac pe o perioadă de 6-7 luni. Este un dăunător foarte răspândit și întâlnit la noi în țară, astfel tratamentele pentru acesta sunt foarte solicitate prestatorilor de servicii DDD. Musca este o insectă supărătoare, care deranjează oamenii, așezându-se și deplasându-se pe diverse părți ale corpului, dar și a obiectelor din jur, zburând haotic prin cameră și zumzăind, dar este și un dăunător igienic care poate transmite boli. Deci pentru muște se vor solicita tratamente atât de persoane fizice deranjate de prezența lor, cât și de persoane juridice din domeniul alimentar, cum ar fi restaurantele, cafenelele, barurile, depozitele alimentare sau spațiile comerciale, dar și în industria animală.

De la primele apariții a muștelor și ulterior pe toată perioada sezonului cald se recomandă să se facă tratamente de dezinsecție cu repetări la aproximativ 3-4 săptămâni, sau mai des în funcție de caz. Tratamentele chimice se pot face cu insecticide de contact sau cu atractant, și suplimentar pentru monitorizare sau ținerea sub control a gradului de infestare se pot folosi capcane cu atractant, adezive sau electroinsecticide. Tratamentul aplicat este asemănător celui efectuat împotriva țânțarilor, având un comportament asemănător, astfel, de multe ori pentru acești doi dăunători intervențiile se fac la pachet.

Tratamentul exterior

Aplicarea insecticidelor de contact se face cu precădere pe exterior, pe zone neacoperite, având doar un efect de șoc, care are ca scop eliminarea unui procent cât mai mare de muște din zonele tratate. Soluțiile se pot aplica cu orice tip de aparatură, dar pentru un efect mai bun este recomandat să se aplice cu atomizorul sau termonebulizatorul în cazul suprafețelor foarte mari. Distanța de pulverizare și puterea este mai mare în felul acesta, soluția pătrunde mai bine prin vegetație, deci tratamentul va avea un randament mai bun.

Pentru suprafețele exterioare mai mici se pot face tratamentele și cu pulverizatorul sau nebulizatorul. Se insista și se efectueaza tratamentul pe exterior chiar și în cazul în care sunt prezente muște doar în interior deoarece întotdeauna acestea ajung în spațiu de afară.

Insecticide

Insecticidele se aplică pe plante, pe copaci, pe pereții din jurul spațiului tratat și pe toate obiectele pe care muștele se pot așeza. Fiind soluții de contact este foarte important să se extindă zona tratată, să se identifice sursa infestării și să se aplice soluția de lucru pe toate suprafețele posibile.

Insecticidele aplicate pe exterior, pe zonele neacoperite, indiferent de formularea lor, își pierd efectul în 1-3 zile de la aplicare, fiind afectate de condițiile meteo nefavorabile, de ploaie, brumă, căldură ridicată, în razele directe ale soarelui sau în condiții de praf. Astfel se recomandă să se utilizeze insecticide cu efect de șoc puternic, iritante, cum ar fi Emulsiile Concentrate (EC) sau Emulsiile în Dispersii Apoase (EW). Se pot utiliza și alte formulări care prin cantitatea de substanță activă sau concentrația de lucru au efect de Knock-Out cât mai puternic. Nu sunt indicate insecticidele sub formă de Suspensii Concentrate (SC), granulele (WG) sau cele sub formă de pulbere (WP), fiind formulări cu remanență, fără miros.

Insecticide de contact

Pe zonele acoperite, suplimentar, se pot utiliza insecticide cu atractant, care se aplică în concentrații mai mari, zonal, din loc în loc. Acestea atrag muștele la consum, chiar și în detrimentul altor alimente, astfel rezultatele sunt mult mai bune și mai rapide, nefiind nevoie ca musca să se așeze întâmplător pe zona pe care s-a aplicat insecticidul de contact.

Insecticidele cu atractant se aplică la 1.5-2 metri înălțime, sub formă de spoturi, la distanțe de 1-2 metri între ele, în zonele în care se observă activitate. Este indicat să se aplice cu un pulverizator de mână, de 1-2 litri, cu o duză cât mai fină, pentru a nu se pierde din soluția de lucru și pentru a se putea aplica izolat, cu precizie. Unele produse se pot face mai concentrat, ca o pastă, pentru aplicare prin pensulare. După o perioadă de 20-30 zile, se pot reactiva doar cu apă pulverizată foarte fin pe zona pe care a fost aplicat anterior insecticidul. Se pot folosi într-un foisor, pe terasa unei case, în grajduri sau pe terasa unui restaurant.

Datorită concentrațiilor mari de lucru, insecticidele cu atractant pot să lase urme sau chiar să păteze zona pe care sunt aplicate, din acest motiv este indicat ca înainte de aplicarea în tot spațiu să se facă un test pe o suprafață mai mică. În general sunt de culoare albă sau maronie, deci se pot aplica pe un perete sau un suport alb, după caz, sau pe un suport de lemn mai închis la culoare, în cazul celor de culoare maro. După consumarea insecticidelor cu atractant, muștele mor pe loc, deci vor cădea chiar în dreptul zonei din care au mâncat, deci nu este indicat să aplicați aceste produse în dreptul meselor sau a zonelor unde se țin alimentele.

Insecticide cu atractant

Larvicide

Pe lângă tratamentele cu insecticide de contact și atractant, în cazul muștelor este indicat să se facă și tratamente cu larvicide. Acestea se aplică direct pe zonele prin care muștele își pot depune ouăle și se pot dezvolta, având efect asupra larvelor, deci reduc gradul de infestare până să apară. Se folosesc și se aplică pe materii organice în descompunere, prin aplicare directă, uniformă, astfel încât soluția pulverizată să acopere și să pătrundă în acestea.

Sunt recomandate cu precădere pentru domeniul zootehnic, unde se vor trata deșeurile animale, compostul, gunoiul de grajd, mâncarea neacoperită, rezervoarele cu dejectii, sau chiar toată suprafața grajdului sau a cotetului. În funcție de caz, se pot folosi și în domeniul alimentar sau casnic, prin aplicarea directă pe gunoaie, pe resturile de mâncare sau pe orice altă materie infestată sau cu risc de infestare.

Electroinsecticide

Pe lângă tratamentele chimice, pentru ținerea sub control a infestării și pentru a prinde muștele care zboară prin spațiu până să intre în contact cu insecticidele, se pot folosi și capcane pentru muște. Acestea pot fi electroinsecticidele, capcane cu atractant sau cu adeziv.

În general, muștele nu sunt atrase de lumină puternică cum sunt atrase alte insecte zburătoare, și în plus acestea sunt insecte cu activitate mai mare în timpul zilei, deci electroinsecticidele nu au cele mai bune rezultate în cazul lor. Dar chiar și așa, se pot monta Fly Killere pe zonele acoperite oferind protecție pentru un spectru mai larg de insecte zburătoare, și chiar și a muștelor, care în zborul haotic acoperă distanțe mari în căutare de hrană, deci inevitabil ajung și în apropierea electroinsecticidelor și se prind în acestea.

Electroinsecticidele se montează la aproximativ 2-2.5 metri înălțime, suspendate de tavan sau prinse pe perete în funcție de aparat, prin zonele prin care pot intra muștele în spațiu sau pe unde se observă constant prezența lor. Se poate opta pentru cele cu grila electrificată în zonele deschise sau cu placă adezivă în zonele mai sensibile, unde nu se dorește ca insectele să cadă pe jos. Pentru eficiență maximă, aparatele trebuie lăsate în funcțiune 24 de ore din 24.

Electroinsecticide cu placă adezivă

Electroinsecticide cu grilă electrificată

Capcane

Capcanele cu atractant pentru muște se bazează pe stilul de viață al acestora și faptul că sunt atrase de materii în descompunere pentru a se hrăni și pentru a depune ouăle. În general, capcanele sunt sub forma unui borcan sau a unei găleți cu orificii tip palnie în partea de sus. Atractantul care se pune în capcană are un miros puternic, înțepător, astfel atrage muștele în zbor de la distanțe de câțiva metri. În momentul în care intră prin orificiile sub forma de palnie sunt prinse în capcană și se îneacă în atractantul lichid. Nu se recomandă utilizarea lor și în interior deoarece atractantul are un miros destul de neplăcut care poate deranja oamenii din zonă. Acestea se pot folosi în jurul unei terase sau a unui foisor, într-un grajd sau pe unde stau animalele, prin vegetație, într-un depozit, sau în orice alte zone în care mirosul atractantului și aspectul capcanei nu deranjează.

Capcanele sunt utilizate pentru ținerea sub control a muștelor, și pentru a le împiedica să ajungă într-o anumită zonă prin plasarea lor în zonele de risc.

Capcane cu atractant

Pentru muște se pot folosi și capcane cu adeziv, sunt sub formă de rolă de diferite dimensiuni. Acestea se pun suspendate în zonele infestate pentru a prinde muștele în zbor. În general au culori stridente sau diferite modele pe ele pentru a atrage muștele vizual, sau suplimentar un atractant inclus în adeziv. Spre deosebire de capcane nu au miros foarte puternic, dar din cauza aspectului inestetic nu se pot folosi în foarte multe zone. Sunt recomandate pentru ferme sau zone mai murdare acoperite, ferite de umiditate.

Capcane cu adeziv

Tratamentul interior

În interior, tratamentul chimic împotriva muștelor se realizează folosind insecticide de contact și atractant.

Insecticide

Pentru tratamentul de contact, se vor folosi insecticide cu rezistență cât mai mare, aplicate prin pulverizare pe toată suprafața pereților și pe toate obiectele pe care se poate aplica soluția de lucru. Această metodă asigură un efect îndelungat, deoarece substanța de lucru creează o peliculă care va acționa în timp. Se recomandă insecticide sub formă de Suspensie Concentrată (SC), granule (WG), pulbere dispersabilă în apă (WP) sau Microcapsulate (CS), fiind formule cu efect pe termen lung. Cu toate acestea, trebuie menționat că mustele vor muri doar atunci când se așează pe suprafețele tratate, ceea ce poate dura un timp. Tratamentul prin pulverizare este potrivit pentru spații în care nu sunt mereu oameni, de exemplu, spații industriale, depozite sau scări de bloc. În astfel de spații, se poate folosi și atomizorul pentru aplicarea grosieră a insecticidului.

Pentru un efect mai rapid, se poate utiliza un tratament prin nebulizare cu un insecticid de șoc, dar acesta va avea un efect de moment. Ceata formată va ucide toate muștele aflate în interior în momentul aplicării, însă efectul tratamentului prin nebulizare va dispărea ulterior. Prin urmare, se recomandă să se combine cu alte tipuri de tratamente, nu ca o soluție independentă.

În cazul muștelor în interior, pentru a obține un efect de șoc și pe termen lung, se folosesc insecticide cu atractant. Acestea atrag muștele la consum atunci când acestea zboară în apropierea zonei tratate. Prin aplicarea sub formă de spoturi, la o distanță de 1-2 metri între ele, muștele vor fi atrase atunci când intră în interior, vor consuma insecticidul și vor muri pe loc, astfel că nu vor mai zbura haotic prin spațiu. Soluția astfel aplicată este activă timp de până la 30 de zile, dar pentru un efect mai bun, se poate reactiva și reîmprospăta cu apă după 2-3 săptămâni.

Insecticidele cu atractant se aplică pe tocul geamurilor și ușilor, pe pereți, pe stâlpii de susținere sau pe orice suprafață care permite aplicarea. La fel ca în cazul tratamentelor pe zone deschise acoperite, este important să testați întâi pe o mică zonă pentru a evita urme sau pete pe pereți. De asemenea, este esențial să aplicați insecticidul astfel încât muștele să nu cadă pe zone nedorite, cum ar fi mesele dintr-un restaurant sau o terasă, aragazul sau locurile de depozitare a alimentelor în bucătărie. De multe ori, zonele în care se poate aplica insecticidul cu atractant sunt limitate, motiv pentru care este recomandat să se aplice în combinație cu tratamentele prin pulverizare și nebulizare.

Aplicarea insecticidelor de tip momeală doar la tocul geamurilor și ușilor nu va împiedica intrarea muștelor în spațiu, doar va reduce numărul acestora, din acest motiv tratamentele trebuie să fie complexe.

Insecticide de contact

Insecticide pentru aplicare cu ULV

Insecticide cu atractant pentru exterior în zonele acoperite

Ca și în cazul tratamentelor de exterior, și în cazul celui interior trebuie distrusă sursa. Astfel, trebuie identificat locul de unde apar muștele, curățat și igienizat pentru a nu mai permite dezvoltarea lor. Pe aceste zone se pot folosi și larvicide care opresc dezvoltarea larvelor de muște, astfel se reduce considerabil gradul de infestare. Dacă în interior sunt probleme cu muștele, se recomandă să se facă tratamentele și pe exterior, dacă este posibil, pentru a distruge și muștele care ar putea să intre în spațiul respectiv.

Deoarece muștele sunt insecte zburătoare care pot parcurge distanțe destul de mari pentru a găsi hrană, nu se poate discuta de un tratament de combatere cu efect 100% în timp, apărând alte muște constant indiferent de tratamentul aplicat. Astfel, când o muscă va intra într-un spațiu interior, se poate să mai fie văzută zburând în încăpere până ajunge la insecticidul aplicat, deci pentru a evita aceste probleme, beneficiarii trebuie să ia unele măsuri de protecție. La geamuri trebuie puse plase împotriva insectelor, ușile să nu stea deschise, toate alimentele în stare de putrefacție să fie aruncate, gunoiul să fie dus constant și pus într-o zonă izolată, etc.

Pentru interior, la fel ca în zonele acoperite din exterior, pentru ținerea sub control a gradului de infestare, se pot monta electroinsecticide, dar cu efecte doar pe anumite perioade ale zilei, respectiv spre seara și la primele ore ale dimineții, când lumina naturală este redusă. Cum muștele sunt insecte mai active pe timpul zilei și sunt obișnuite cu lumina, nu sunt atrase de flykillere de la distanțe foarte mari, dar dacă sunt lăsate în permanență în funcțiune, vor ajuta și vor captura și acest dăunător, pe lângă celelalte insecte zburătoare.

Cum în interior muștele apar în general în domeniul alimentar, sunt recomandate aparatele cu placă adezivă. În cazul celor cu grilă electrificată, există riscul ca insectele să cadă din aparat pe zone nedorite. Se pot utiliza aceleași modele cu placă adezivă recomandate pentru zonele acoperite din exterior.

Capcanele cu atactant, menționate la tratamentele de exterior, se pot folosi în interior doar în spațiile în care nu sunt oameni în permanență sau unde nu deranjează mirosul urât emis de capcană, cum ar fi grajdurile de animale, cotetele de găini, camerele în care se țin gunoiul de gunoi, subsolurile de bloc sau depozitele industriale. Pentru domeniul alimentar, în apartamente, birouri, supermarketuri sau centre comerciale, nu se pot utiliza aceste capcane, fiind concepute pentru exterior sau zone mai murdare. În funcție de caz, dacă nu dăunează estetic, se pot folosi capcanele cu adeziv în aceste domenii, dar doar pentru reducerea și ținerea sub control a gradului de infestare, nu pentru combatere.

Aparatură

Pentru tratamentul împotriva muștelor se poate folosi orice metodă de aplicare, de la pompă de mână până la termonebulizator sau generator ULV de montat pe mașină în cazul tratamentelor pe suprafețe mari, alese în funcție de spațiu și de suprafața zonei care trebuie tratată.

Astfel, pe exterior, în cazul tratamentelor în grădini, terase, parcuri sau alte zone cu vegetație se poate utiliza atomizorul sau termonebulizatorul dacă sunt suprafețe foarte mari. Dacă suprafețele sunt mai mici, de până în 500 metri pătrați, aplicarea se poate face și cu pompă manuală, pompă electrică de spate sau cu nebulizatorul.

În interior, este recomandat ca aplicarea să se facă cu pompele de joasă presiune, respectiv pulverizatoarele manuale de mână sau de spate, aplicarea fiind mai precisă în acest fel. Pe suprafețe mai mari, în spații în care nu sunt obiecte mai sensibile sau alimente, cum ar fi zonele industriale, subsoluri de bloc sau diferite depozite, se pot aplica insecticidele de contact și cu atomizorul.

Pentru aplicarea insecticidelor cu atractant este indicat să folosiți un pulverizator de mână cu volum mic, de 1-2 litri, pentru a nu pierde din substanță pe circuitul de soluție sau pe fundul rezervorului unui pulverizator mai mare. Acestea din urmă se pot folosi și pentru larvicidare în cazul suprafețelor mai mici, zonale. În cazul suprafețelor extinse, larvicidul se poate aplica cu pulverizatorul manual sau electric

Pulverizatoare

Generatoare ULV de mână

Atomizoare

Termonebulizatoare

Echipamente Auto-Purtate

Echipamente de protecție

Fiind tratamente chimice, este important să folosiți un echipament de protecție complet în cazul aplicării insecticidelor împotriva muștelor, respectiv combinezon antichimic, mască de protecție cu filtre pe toată fața sau semimască cu ochelari, și mănuși de protecție. În funcție de caz, se poate opta și pentru cizme de cauciuc sau încălțăminte impermeabilă de protecție.

Chiar și în cazul în care tratamentul se va face cu pompă de mână de 1-2 litri sau pompă manuală de 7-10 litri, cu soluții fără miros, este important să se folosească echipamentul complet de protecție. În timpul aplicării se creează vapori organici și anorganici de soluție care pot intra în contact cu pielea sau îmbrăcămintea, sau chiar pot fi inhalați.

Testează-ți cunoștințele cu ajutorul platformei noastre!

Testează-ți cunoștințele cu ajutorul platformei noastre!

Îți oferim posibilitatea de a-ți evalua și îmbunătăți cunoștințele și abilitățile. Această platformă este concepută pentru a sprijini profesioniștii din pest control în dezvoltarea continuă a competențelor lor și pentru a ne asigura că tu ești mereu la curent cu cele mai recente informații și tehnologii din industrie.

Îți oferim posibilitatea de a-ți evalua și îmbunătăți cunoștințele și abilitățile. Această platformă este concepută pentru a sprijini profesioniștii din pest control în dezvoltarea continuă a competențelor lor și pentru a ne asigura că tu ești mereu la curent cu cele mai recente informații și tehnologii din industrie.

Alegând să-ți verifici cunoștințele dobândite în urma lecțiilor parcurse, contribui la creșterea calității serviciilor tale de control al dăunătorilor și la menținerea unui mediu mai sănătos și mai sigur pentru comunitatea din care faci parte.

Alegând să-ți verifici cunoștințele dobândite în urma lecțiilor parcurse, contribui la creșterea calității serviciilor tale de control al dăunătorilor și la menținerea unui mediu mai sănătos și mai sigur pentru comunitatea din care faci parte.

Vreau să-mi testez cunoștintele

Vreau să-mi testez cunoștintele

Susține mișcarea #DIPC!

Ajută-ne să dezvoltăm proiectul Demnitate In Pest Control

Ne poți contacta cu idei, păreri sau detalii despre nevoile tale

la adresa de e-mail doresc@dipc.ro

TRIMITE-NE UN MESAJ

Susține mișcarea #DIPC!

Ajută-ne să dezvoltăm proiectul Demnitate In Pest Control

Ne poți contacta cu idei, păreri sau detalii despre nevoile tale la adresa de e-mail doresc@dipc.ro

TRIMITE-NE UN MESAJ